Un pic de psihologie (și de teologie)

Au râs unii de Viorica de la Clejani pentru că după ce a ajuns cu masca de oxigen pe față a declarat următoarele:

„În viața mea nu mă mai iau după lume. Când am văzut masca aia de oxigen pe față…aoleu, Ioniță, m-am dus dracu. Mă omoară aștia pe aici. Masca de oxigen nu te omoară, așa cum spun oamenii. Așa credeam. Salut toți medicii care au avut grijă de mine. Îmi cer scuze față de mine, că am fost o proastă, față de doctori, care au studii”.

Adevărul e că nu e puțin lucru să recunoști că ai fost un prost / o proastă. Dar așa cum spune Evanghelia, nu te poți aștepta să facă mult cel care nu a fost în stare să facă puțin. De exemplu, dacă într-o primă fază n-ai fost îndeajuns de smerit încât să te abții de la a face pe deșteptul cu postări de tip „nu mă păcălesc doctorii ăștia pe mine”, e puțin probabil ca ulterior să găsești în tine resurse de smerenie mult mai mari pentru a recunoaște că ai fost un prost când ai spus ce ai spus. Din păcate, în astfel de situații, metanoia necesită de cele mai multe ori un șoc exterior deosebit de puternic, cum ar fi o internare în stare gravă la spital.

Dar dacă nu e puțin lucru „să îți ceri scuze față de tine că ai fost un prost”, a-ți cere scuze față de alții care nu mai sunt pentru că i-ai îndemnat, prostește, să facă o alegere care i-a costat viața e extrem de greu chiar și pentru minoritatea de oameni foarte lucizi și onești care nu s-ar apuca niciodată să posteze teribilisme iresponsabile în probleme de viață și de moarte pentru care știu că nu posedă competențele necesare.

Ajungem astfel la un paradox al evoluției conștiinței publice. Pe de o parte, pe măsură ce devine tot mai clar că procentul de nevaccinați care mor e mult mai mare decât procentul de vaccinați care mor, te aștepți ca tot mai mulți oameni să își reconsidere poziția și să se vaccineze pentru că ajung să conștientizeze mai bine de unde vine, de fapt, pericolul, ceea ce se și întâmplă în multe cazuri și cred că asta se întâmplă mai ales acolo unde ai avut norocul să nu îți moară nimeni pe care l-ai sfătuit prost, dar ai văzut ce au pățit alții. Pe de altă parte însă, există, în mod paradoxal, și o mișcare în sens contrar, în sensul în care pe măsură ce adevărul devine tot mai clar, oamenii care și-au investit imaginea într-o bulă speculativă cu consecințe catastrofale (un fel de Caritas al morții) și mai ales cei care au avut neșansa să le moară cineva pe care l-au sfătuit prost vor nega adevărul cu și mai multă obstinație pe măsură ce acesta devine tot mai clar, scornind explicații tot mai halucinante pentru a se justifica în condițiile în care e din ce în ce mai greu să o facă.

Cred că așa trebuie înțeleasă și credința larg răspândită referitoare la „medicii care te omoară la ATI”. E mecanismul psihologic al țapului ispășitor prin care te eliberezi de povara vinovăției, transferând-o asupra celui care în situația de față chiar s-a străduit să-l salveze pe cel pe care l-ai omorât cu sfatul tău și care a ajuns să trudească in condiții infernale în secțiile supraaglomerate de terapie intensivă pentru că îndeajuns de mulți semeni au dat și au urmat astfel de sfaturi. În fond, e o dramă creștină în care nu doar păcatele, ci și ocările și calomniile poporului cad asupra celui care se sacrifică pentru sănătatea aceluiași popor, iar evoluția în direcția unui delir cvasipishotic, cu explicații tot mai elucubrante, e mecanismul psihologic prin care unii se protejează de conștientizarea unei vinovății care i-ar băga în depresie; iar asta, bineînțeles, prelungește problema sanitară de pe urma căreia suferă toți, și medicii, și pacienții și, nu în ultimul rând, și cei care s-au prins în această horă a morții din care e din ce în ce mai greu să ieși.

De la ce a pornit totul? În unele cazuri de la orgoliu, de la nevoia de a te „umfla în pene”, în loc să taci din gură pentru numele lui Dumnezeu dacă nu te pricepi, iar consecințele bagatului în seamă pot fi fatale. Dar unii au simțit nevoia să fie ei mai cu moț, să se diferențeze de „oile” care se supun ca proastele, de „fătălăii” care se tem de o banală răceală, să se dea rotunzi, să arate că sunt bărbați adevărați și cred că mecanismul ăsta funcționează mai ales la bărbați.

În alte cazuri au fost resentimentele care orbesc, față de guvernanții care te-au băgat în faliment sau șomaj, față de globaliștii care au închis bisericile, față de tefeliștii care și-au bătut joc ani la rând de medievalii care pupă moaște, iar acum le cer să devină un vehicul al diseminării științei în rândurile poporului, față de toți experții și pseudoexperții care ți-au dat lecții și te-au pus să plătești, de unde n-ai, o factură pe care ar fi trebuit să o plătească în special cei care aveau de unde să dea și care au continuat să facă profituri uriașe și în pandemie. Și aici vorbim de o spirală a distrugerii în care resentimentele acumulate alimentează o problemă care va genera nu doar tragedii personale, ci și resentimente și mai mari.

Dar mai există o cauză și cred că asta e valabilă mai mult în cazul femeilor. Anumite persoane sunt realmente speriate pentru că vaccinul e totuși relativ nou, deci există o oarecare raționalitate și în acest tip de frică, altele pentru că pur și simplu au dezvoltat o nevroză anxioasă, o frică irațională, spre exemplu le-a intrat în cap că în ciuda evidențelor ei nu au un risc de efecte adverse grave de 1 la 100000, ci de 1 la 10 sau chiar mai mic.

După cum bine știu cei care încearcă să-i ajute pe cei cu astfel de probleme, în loc să își înfrunte nevroza, oamenii încearcă să și-o raționalizeze, adică încep să recurgă la pseudoargumente nu neapărat pentru că sunt proști sau narcisiști cărora le pasă mai mult de propria imagine decât de viața semenilor, ci pentru că sunt speriați și vor să își justifice opțiunea de a nu își înfrunta frica prin soluția rațională, dar înspăimântătoare.

Altfel spus, dacă cei din prima categorie își pierd mințile din pricina orgoliului, iar cei din a doua categorie din pricina resentimentelor, cei din a treia categorie nu pot să judece logic și corect pentru că sunt dominați de teama care le ia mințile. Sau se duc în bule / secte unde li se confirmă povestea care le justifică frica, li se consolidează identitatea construită în jurul acelei frici și se sperie și mai mult unii pe alții. În plus, sunt speriați și de cei din primele două categorii sau de cei care câștigă bani sau prestigiu din știri alarmiste sau avertismente apocaliptice.

În fine, în multe cazuri nu avem un singur motiv, ci o combinație care implică două dintre cele trei motive sau toate trei.

Despre Alexandru Racu

Născut în Bucureşti pe 4 Martie 1982. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, Master în Studii Sud-Est Europene la Univeristatea din Atena şi doctor în filozofie politică al Universităţii din Ottawa.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Un pic de psihologie (și de teologie)

  1. Gheorghe F. zice:

    Totuși, lumea după care se luase Viorica nu este propriu-zis „lumea” (care nu există decît ca o realitate generică), ci o lume mai degrabă marginală, care nu crede în existența virusului și care consideră că doctorii (din România) te omoară. Viorica poate face eroarea de a crede că lumea se reduce la lumea cunoscută de ea, o lumea simplă și autonomă cultural și care respinge instinctiv orice vine de dincolo, din lumea aceea ciudată și greu de înțeles și care chiar este posibil să vrea să te omoare din simplul motiv că nu faci parte din ea. În același timp, chiar dacă unitatea lumii medicale este asigurată de discursul științific, există în cadrul ei suficiente opinii diferite și chiar contradictorii încît să genereze ori cel puțin să justifice apariția și dezvoltarea unor lumi paralele sau chiar opuse, așa cum se-ntîmplă acum cu poziționările față de vaccin. Vreau să spun că deși este comod, nu putem reduce categoria „lume” doar la cei ca Viorica, care de fapt nu știu și nici nu-i interesează cum funcționează lumea și cum este ea organizată. Trăim, uneori în același timp, în lumi diverse și la niveluri diverse, iar problema este cum să facem să comunicăm, cum să evităm să facem din pluralitatea lumilor un război al lumilor sau, dimpotrivă, o lume unificată artificial.

    Nu mi se pare că ajută cu ceva în perspectiva unui dialog posibil descalificarea celui care nu face parte din lumea mea. Din cîte am văzut eu printre cei din lumea mea, ca să zic așa, nu am putut identifica printre cei rezervați față de vaccin nici una dintre cauzele menționate de tine (frică, resentiment, vanitate), după cum li se pare o absurditatea și ideea cu microcipul, nanoroboții și antihristul. Sunt foarte mulți oameni normali printre nevaccinați care admit că vaccinul funcționează. Singurul lucru de care ei nu sunt convinși este ideea că vaccinul este singura soluție. Mi se pare regretabil că deși această categorie de oameni este numeroasă printre nevaccinați, ea continuă nu doar să fie ignorată, ci clasificată de-a valma cu antivacciniștii apocaliptici și cu lumea lui Viorica de la Clejani.

    • Păi nue singura soluție, dar alte soluții sunt mult mai costisitoare și nesustenabile (lockdownul), iar altele sunt mult mai puțin eficiente (masca). Distanțarea socială pe cont propriu e dificilă sau aproape imposbilă pentru unii. În fine, mai sunt și tratamentele, celebrele antivirale care lipsesc, care nu știu în ce măsură funcționează. Spre exemplu, nevaccinați ca noi, rușii au o mortalitate foarte mare, dar totuși mai mică decât la noi. Cine știe, poate de la Arbidol li se trage, că la ei se găsește în orice farmacie, la noi se vinde la preț mare pe sub mână și știu cel puțin două cazuri de bolnavi care și-au revenit după Arbidol, altul care începuse deja să se simtă mai bine, a început să ia, după care încet încet și-a revenit. În principiu, specialiștii se pot pronunța asupra gestiunii riscurilor, deci asupra soluțiilor, dar am auzit și argumentul ăsta că ei când își fac statisticile nu țin cont de variațiile imposibil de cuantificat, de exemplu cât de precaut este un individ. Fac o medie și cu aia operează. Acestea fiind spuse, mare parte din rudele, prietenii, cunoștințele și cunoștințele cunoștințelor care au ajuns în spital, iar unii chiar în mormânt, nu erau nici nespălați, nici șoșoci demenți care refuză să poarte mască. Iar peste 90% din cei care au murit în valul 4 nu erau vaccinați.

      • Un Om zice:

        „masca mult mai putin eficienta”

        In 2020, inainte de vaccin, pana in dec, 9100 din 230 000 de cadre medicale (mai putin cel auxiliar care nu este personal sanitar) au fost infectate. Rata 3,9%. Pana la acea data, rata in populatia generala (presupunand ca mai sunt 19 mil, desi stim ca multi sunt plecati) a fost 3,2%. Pentru niste oameni care lucreaza practic in focare covid (asa cum des au fost spitalele in 2020), care au lucreaza zilnic in locurile inchise prin care au trecut sute de oameni, te-ai fi asteptat ca rata de infectare sa fie mult, mult mai mare. Ea nu este ci mai degraba ar putea fi explicata prin testarea foarte deasa a personalului medical. Deci, masca este foarte eficienta daca este purtata corect si este insotita si de aerisirea spatiilor inchise. Doar cand o dai jos pentru a reintra in comunitate, atunci te infectezi la rata generala a populatiei.
        Chiar daca studiile indica performante foarte variate, unele au problema faptului ca nu pot identifica sursa infectiei participantului, daca a fost in timp ce purta masca, sau la masa, sau acasa.
        https://covid19.ncdhhs.gov/media/674/open

      • O fi, eu am purtat-o întotdeauna pe principiul că și dacă nu ajută, oricum nu strică. Dar mulți au făcut grave crize de nervi din pricina măștii și cea mai mare parte dintre antivaxxerii de la noi sunt și antimaskeri. De fapt, sunt antiorice. Și fac orice ține de ei ca să crească numărul de spitalizări și presiunea pe spitale ca după aia să crească presiunea vaccinistă asupra lor, după care încep să zbiere că sunt persecutați și discriminiați. Bine, unii dintre ei, ca Șoșoacă, între timp s-a vaccinat. Am înțeles că soțul doamnei Șoșoacă ar fi ajuns la spital în stare gravă.

      • Un Om zice:

        6 feb 2022: ”Utilizarea măştii are un scop de protecţie într-o perioadă când există transmisibilitate intensă a virusului. Eu personal, ca medic şi ca om, recomand utilizarea măştii, cel puţin atunci când discutăm de aglomeraţie, în mijloacele de transport, sau acolo unde un număr mare de persoane stau într-un spaţiu limitat, chiar dacă este în exterior, pentru că noi avem transmitere comunitară (…) din punct de vedere raţional, dacă discuţi de o măsură de protecţie care limitează transmiterea şi se dovedeşte că masca este mai eficientă, poate, în acest moment chiar decât vaccinarea în limitarea transmiterii infecţiei, nu cred că ar trebui să constituie un impediment pentru cineva să utilizeze masca. Nu o folosim neapărat că avem o depoziţie legală, ci mai degrabă pentru că avem responsabilitate pentru sănătatea proprie şi pentru cei cu care intrăm în contact. Mi se pare de bun simţ”, a afirmat Rafila.

        Este o mică satisfacție sa constat că o voce din cadrul „autorităților” confirmă ceea ce, nu eu, un simplu om, ci știința cunoștea de mai multă vreme. Eu doar am prezentat asta cu trei luni înaintea lui Rafila pe acest blog.

    • În fine, știu că nu toți cei care nu s-au vaccinat sunt o apă și un pământ așa cum nici toți cei care nu s-au vaccinat sunt o apă și un pământ, dar știu cel puțin două cazuri triste și sinistre. Primul caz, mama de 80 de ani dar era pe picioare, mai avea zile. O singură fiică de a ei din Italia a tras de ea să se vaccineze, restul familiei a tras în sens invers. Când a murit femeia, explicația fiului care până atunci o ținuse într-una pe teoria conspirației a fost, la capăt de drum, e clar, au omorât-o medicii la ATI. Un alt caz, al unui bărbat a cărui nevastă a ajuns în stare gravă la spital și a cărui fiică cu handicap a murit a fost aceeași: au omorât-o medicii la ATI. Au omorât-o naziștii pentru că avea handicap. Eu am făcut tot ce ține de mine ca să o scap de acul naziștilor, pentru că a insistat ca nimeni din familie să nu se vaccineze, dar până la urmă naziștii de la ATI tot au omorât-o.

      • Gheorghe F. zice:

        Faci foarte bine că atragi atenția asupra inconsecvențelor oamenilor și le arăți că trebuie să-și asume consecințele opiniilor și alegerilor. Este desigur tragic că tocmai cei care resping vaccinul în numele libertății de alegere le refuză tuturor celor din jur dreptul de a alege.

        Cît despre naziștii de la ATI, aș spune că nu a trebuit să vină criza medicală cauzată de pandemie pentru a descoperi că există printre medici cazuri numeroase de lipsă de omenie și de profesionalism și care nu pot fi expediate ca simple excepții sau disfuncționalități de sistem. Personal am avut puține experiențe negative cu medicii, de cele mai multe ori avînd șansa de a întîlni oameni admirabili. Cunosc însă numeroase cazuri în care apropiați de-ai mei au fost implicați în scenarii horror cu medici din București sau din țară.

      • Da, sunt și d-ăștia, dar în mod paradoxal e un motiv în plus pentru a te vaccina, ca să nu ajungi pe mâna lor. Nu mai xic de cocktailul de pastile pe care îl bagă în tine dacă ajungi în spital cu risc de efecte adverse cumulate pe care nu mai stă nimeni să-l măsoare pentru a-l compara cu riscul vaccinului. Spre exemplu, una dintre problemele mamei mele care a fost în spital pe oxigen a fost aceea că avea alergie la antibiotice și s-au tot chinuit să-i găsească combinația care să funcționeze fără să o bage în șoc anafilactic. Altfel, a avut numai cuvinte bune de spus despre medicii care au tratat-o.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s