Tentativă eșuată de puci în Turcia

Sub o dictatură militară, respectul față de drepturile omului ar fi fost cel puțin la fel de scăzut ca sub Erdogan, iar soarta kurzilor cel puțin la fel de rea.

Deci diferența ar fi fost doar cea dintre un autoritarism democratic și un autoritarism nedemocratic. Ca atare, cum trebuie înțeles acest conflict dintre populismul neluminat și despotismul luminat (de licurici)?

Două aspecte esențiale trebuie reținute aici:

1. Turcia nu este, asemeni României, o țară guvernată de Ambasada SUA de la Ankara. Ci un actor regional puternic și îndărătnic, care a negociat dur și a jucat foarte abil, iar deseori complet cinic, cartea interesului național. Recent, Turcia a virat brusc spre Rusia dând semne că, forțată de realitatea neplăcută de pe teren, e gata să-și redefinească relațiile cu vecinii și să-și reconsidere rolul în cadrul războiului civil sirian. Să ne aducem aminte de surpriza pe care Erdogan le-a făcut-o americanilor chiar de ziua lor națională. O rotație de 180 de grade cam bruscă, în urma căreia toată lumea a rămas mască. Ne putem imagina fețele celor de la Washington când au aflat că Turcia intenționează să-i lase pe ruși să folosească una dintre cele mai importante baze ale NATO, dacă nu cea mai importantă. Adică, doar așa, un mizilic. Că doar n-o fi motiv de mazilire.

2. Până nu demult, în Turcia clericii aveau voie să umble pe stradă doar în haine civile, nu și în veșminte religioase, sau echivalentul islamic al sutanei (am impresia că această lege s-a abolit, pentru că azi-noapte vedeam pe stradă imami cu turban pe cap). De asemenea, femeile care ocupau funcții publice și cele care studiau în universități nu aveau voie să poarte vălul islamic. Astăzi, din contră, devine tot mai greu să te afișezi public în straiele pestrițe și multicolore ale cultului LGBTQ.

Cel mai probabil, punctul 2 nu reprezintă motivul, ci pretextul tentativei de lovitură de stat de noaptea trecută, precum și explicația valului de entuziasm cu care a fost întâmpinată respectiva manevră – soldată totuși cu moartea a peste o sută de civili neînarmați care au ieșit în stradă să-și apere votul – de unele dintre cele mai democrate și mai luminate elemente ale societăți românești și globale. Dacă excludem ipoteza diletantismului în formă pură, căruia i-au căzut pradă niște aventurieri, motivul pentru cele întâmplate aseară este reprezentat de punctul 1.

Restul e gargară.

În fine, după părerea mea, balanța a fost înclinată de ieșirea masivă și curajoasă în stradă a electoratului lui Erdogan, lucru care în România nu s-ar fi întâmplat niciodată, în caz că i-ar fi trecut cuiva prin cap să ne izbăvească prin metode similare de dictatura majorității pontocrate și homofobe. Cred că acesta a fost elementul surpriză, la care puciștii nu s-au așteptat, și care i-a făcut în cele din urmă să dea înapoi, atunci când și-au dat seama că riscă să iasă urât de tot.

Oricum ar fi, chiar și după ce s-a întrerupt tăcerea strategică a Marelui Licurici, iar jubilația inițială a campionilor despotismului luminat a început să se dezumfle, CNN-ul continua să afișeze pe prima pagină o fotografie foarte sugestivă. Nu, nu era, ca în decembrie 1989, cu protestatari cu înfățișare romantică, ce înfruntau în stradă gloanțele aparatului represiv comunist, visând la o Românie integrată în spațiul euro-atlantic. Ci era cu niște tineri militari cu chipuri dârze, care făceau de strajă în jurul unei statui a lui Mustafa Kemal Ataturk, pe care se cocoțase un cetățean cu steagul Turciei în mână.

Adică armata apără minoritatea luminată de bezna hoardelor islamiste.

Le mulțumesc anticipat tuturor celor care vor interveni prin comentarii în care mă vor acuza de simpatii față de Erdogan, cu toate că nu țin minte să fi scris în viață mea ceva de bine despre personajul respectiv. Oricum, e clar că individul va ieși mult întărit din acest puci eșuat, regimul va deveni și mai represiv, inclusiv la adresa acelor organizații democratice care au demonstrat prin ce metode înțeleg ele să sprijine democrația, și că la rigoare, aceasta a devenit o denumire goală de conținut în spatele căreia nu se mai ascunde decât conflictul dintre stăpânii planetei și niște satrapi locali mai mult sau mai puțin rezistenți la mazilire.

PS: A mai apărut și ipoteza asta. Pare cam prea cusută cu ață albă, dar Dumnezeu știe: http://www.adrianchristescu.ro/2016/07/16/erdogan-si-a-incendiat-reichstag-ul/

About Alexandru Racu

Născut în Bucureşti pe 4 Martie 1982. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, Master în Studii Sud-Est Europene la Univeristatea din Atena şi doctor în filozofie politică al Universităţii din Ottawa.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Tentativă eșuată de puci în Turcia

  1. Donkeypapuas spune:

    „Majoritatea pontocrată” – care era aia? În visele de copil tembel care citeşte, mai nou, jegurile propagandei asasinilor muscali din Basarabia? Că „!guvernul potocrat” era în fapt opera unor alegeri sub steag uslaş. Repede golite de conţinut printr-un act semnat de… coabitare! Deci, nu „majoritate pontocrată” ci, mai degrabă, „minoritate coabitacă”. Cât deespre accentele dumitale filo… şi filo.., devii patetic stimabile. Şi puţin plagiator. „Vrem o dictatură ca-n Rusia” era replica unui moftangiu caragielean. Şi la fel de demagogu precum mătăluţă. Apropo, îmi amintesc că te-ai rupt în figuri la protestele din iarna lui 2012. Mare revoluţionar de… facebook ai mai fost! A! Erai în Canada! Şi acolo nu evai voie să demonstrezi? Aşa, puţin, în faţa ambasadei…

  2. Donkeypapuas spune:

    Citatul conţinea „tiranie”, nu „dictatură” dar coana roza se joacă şi ea un pic cu celulele mele cenuşii. Dar prefer să am o memorie chiar şi cu lipsuri fără voie decât o memorie selectivă. Precum a dumneavoastră.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s