Câteva observații despre un studiu referitor la ascensiunea lui Donald Trump

 

La fel ca și alte studii de acest gen, și acesta este lipsit de nuanțe esențiale, iar o serie de variabile rămân nelămurite. Spre exemplu, dacă doar jumătate din electoratul republican cu trăsături foarte autoritare îl susține pe Trump, pe cine și de ce susține cealaltă jumătate? Autoritarismul, să nu uităm, reprezintă doar o predispoziție spre impunerea unui anumit tip de ordine, dar din asta nu rezultă deloc conținutul acelei ordini. Autoritari au fost și Lenin și Mussolini, și Thatcher, și Chavez, și de Gaulle. Altfel spus, ar trebui văzut dacă, dincolo de formă, rezultatul final nu este influențat și de conținut.

Apoi, iarăși nu ni se explică cum se face că, deși 52% din electoratul republican care intră în categoria „very high authoritarianism” și 42% din cel care intră în categoria „high authoritarianism” îl susțin pe Trump, pe de altă parte 38% din cei din categoria „low authoritarianism” îl susțin pe Trump prin comparație cu doar 33% din cei din categoria „medium authoritarianism”. Asta pare să sugereze că, într-o oarecare măsură, nu doar excesul de autoritate, ci și deficitul de autoritate, tinde să fie la originea unor soluții politice de tip Trump, și că, pe de altă parte, cei mai echilibrați par să fie și cei mai imuni la retorica lui Trump.

Altminteri, cum gradul de autoritarism este stabilit pornind de la viziunea asupra educației copilului de către părinți, studiul pare să trimită la concluzia practică pe care cu siguranță mulți se vor grăbi să o tragă. Aceea că doar Barnevernetul ne poate scăpa de Donald Trump (și, desigur, de cealaltă parte sunt mulți convinși de teza opusă, aceea că doar un Donald Trump ne poate scăpa de Barnevernetul global și de efectele sale sociale).

Datele sunt cu atât mai interesante dacă le corelăm cu datele referitoare la frica de musulmanii din America unde din nou, dacă comasăm (procedură discutabilă) viziunea negativă și foarte negativă cu privire la construirea de moschei, vedem că cei care intră în categoria „very low authoritarian” sunt mai predispuși la islamofobie și decât cei din categoria „low authoritarian”, și decât cei din categoria „medium authoritarian”. Iar rezultatele, din acest punct de vedere, nu se corelează cu opoziția față de căsătoria între persoane de același sex, unde există o corelație cât se poate de clară între gradul de autoritarism și poziționarea față de subiect.

În fine, autorii studiului acordă o foarte mică importanță factorului economic. Ei încearcă să acrediteze ideea că el este mai degrabă irelevant pentru electoratul lui Trump, care ar fi motivat mai degrabă de frica de musulmani și mexicani și, dincolo de asta, de teama că un candidat care respectă rigorile corectitudinii politice dovedește prin aceasta că nu este suficient de puternic ca să-l apere (altminteri o constatare interesantă, pe care am intuit-o și eu atunci când am scris despre criza declanșată de agresiunile sexuale de la Koln; într-adevăr, corectitudinea politică nu stârnește doar frica de totalitarism, ci și frica de anarhie care duce la totalitarism).

Pe de altă parte, pur și simplu nu se ia în considerare posibilitatea ca sprijinul pentru Trump să se datoreze nu doar lipsei de încredere în lideri politici percepuți ca fiind insuficient de incorecți politic, și deci insuficient de puternici, ci și pierderii efective a încrederii în soluțiile economice propuse de respectivii lideri, fenomen mondial generalizat atât la dreapta cât și la stânga și care, mai devreme sau mai târziu, trebuia să ajungă și la electoratul republican. Ca să nu mai vorbim de lipsa unei abordări de profunzime care să investigheze dacă, și dacă da în ce măsură, nu cumva aceste frici și frustrări identitare nu sunt activate de fapt pe fondul climatului de precarizare și insecuritate economică.

În rest, multe observații interesante și presentimentul că fascismul american va fi un show pe măsura sfârșitului istoriei în care ne afundăm tot mai mult și tot mai repede.

About Alexandru Racu

Născut în Bucureşti pe 4 Martie 1982. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, Master în Studii Sud-Est Europene la Univeristatea din Atena şi doctor în filozofie politică al Universităţii din Ottawa.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Câteva observații despre un studiu referitor la ascensiunea lui Donald Trump

  1. luci spune:

    Bun gasit . Va urmaresc cu interes . Urmaresc si ,reactiunea, ( vorba lui Caragiale ) si , sa va spun sincer , sunt pe jumatate dezgustat , pe jumatate ingrozit . Si , tocmai de aceea , fascinat , ca de un sarpe cu luciri metalice , oricit as incerca , nu pot sa inteleg . ,Rinoceriozare, , oameni inteligenti altfel , care se lasa in voia unei patimi si uri maniheiste , e ceva in aer , vreun virus ( ca tot e paranoia vaccinurilor ) . Si , mai ales , duplicitati si complicitati vazute si nevazute . Nu stiu cum cred acesti oameni ca pot reprezenta o alternativa credibila , fie si doar culturala , e un discurs sectar , resentimentar , lozincar care atinge cele mai joase coarde ale sufletului . Si totul , in numele credintei si al traditiei , nu stiu cum sa va spun , acesti nori intunecati sunt aproape palpabili , ,angelismul, prevazut de N. Steinhardt , un amestec pervers de ( pseudo) crestinism si un fel de supraomism vulgar . Imi permit sa ve recomand citiva autori ( pe care probabil ca ii cunoasteti ) : R. Wolin ( un canadian ) , Stephane Francois , C. Bourseiller ( cu o lucrare bine primita , Les Maoistes , fost mason , descrie adevarata atmosfera , cvasifascista , a ,lojelor, ) , F. Ferraresi … Mai ales lucrarile lui S. Francois sunt f. importante , pot schimba din temelii ,viziunea asupra lumii, .

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s