Un articol excelent despre cazul familiei Bodnariu și alte câteva precizări

De citit: http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-20721152-mircea-toplean-psiholog-clinician-separi-copiii-parinti-urma-unor-marturisiri-facute-chiar-copii-areun-efect-devastator-primul-rand-asupra-copiilor-denuntatori.htm

Lumea nu înțelege că atunci când discutăm această problemă trebuie să o discutăm contextualizat și să ținem cont, pentru numele lui Dumnezeu, că un copil poate fi lezat în multe feluri. Aici ar trebui să fie vorba în primul rând de soarta copiilor respectivi, nu despre o bătălie între diferite modele culturale ideologizate, pe care să ți-o propui să o câștigi chiar dacă prețul victoriei este nenorocirea unor copii. Trebuie să înțelegem că unele sunt problemele societății românești și altele sunt problemele societății norvegiene. Mai mult, că unele sunt problemele României lui Moromete, și altele sunt problemele României lui Mândruță. Norvegia este o societate superdezvoltată, dar societățile superdezvoltate nu sunt scutite de probleme specifice acelor societăți. România în schimb este o societate divizată între o majoritate cu rădăcinile încă bine înfipte în premodernitate, și cu condiții materiale pe măsură, și o minoritate fițoasă mânată de patosul diferențierii și de nevoia de a demonstra că ea este ca ăia de afară, chiar cu prețul sacrificării unor copii în numele unei false grije față de copii. Ce să mai vorbim de indiferența față de masa de copii amărâți din România, tratați, deseori de aceiași oameni, nu cu barnevernetul ci cu politica statului minimal, statul fiind rău când dă alocații la copiii asistaților dar bun când le ia copiii fundamentaliștilor religioși. Anemic, subdezvoltat și subordonat unor interese economice impure, statul român nu are întâi de toate capacitatea instituțională pentru a gestiona abuzurile înfiorătoare (foame, exploatare, abandon, bătăi crunte) la care sunt supuși copiii din România săracă, aia care nu se vede la televizor. Și problema nu e că nu avem destui hipsteri, ci că avem prea puțin stat întrucât avem prea mulți hipsteri convinși de ideologia statului minimal, plus unii care cred că problema se rezolvă cu buldozerul pentru că familia e homofobă, patriarhală, fascistă, ș.a.m.d., deci trebuie distrusă. Pe de altă parte, în Norvegia există un stat hiperdezvoltat, iar dacă în România statul tolerează abuzurile pentru că oricum nu ar putea să le gestioneze, asta nu înseamnă că statul norvegian nu poate să devină la rândul său abuziv.

Vreau să spun și că fac o mare diferență între două categorii de susținători ai Barnevernetului, adică între cei care susțin Barnevernetul din pricina narcisismului și bovarismului lor vinovat (vinovat nu în ultimul rând în raport cu proprii lor copii), cei care acum câteva luni se năpustiseră asupra fundamentaliștilor cu toate că la rândul lor rânjesc satisfăcuți pentru că le-a luat statul norvegian copiii sectanților la fel cum și niște așa-ziși creștini nu putea să-și ascundă satisfacția că au fost înghițiți sataniștii din Colectiv de flăcările iadului; și cei care susțin Barnevernetul pentru că au avut la rândul lor parte de o experiență traumatică datorită bătăii încasate de la părinți sau care doar au cunoscut astfel de cazuri. Am cunoscut și eu astfel de cazuri foarte triste. Sunt părinți care nu se ating niciodată de copilul lor din pricina bătăilor crunte pe care le-au încasat ei înșiși în copilărie. Sau cazul unui părinte care i-a tras o palmă copilului când avea cinci ani, din pricina loviturii copilul nu știu cum s-a împiedicat, a dat cu capul de ușă și a rămas jos lat. Părintele a înghețat. După vreo douăzeci de secunde și-a revenit. Părintele nu s-a mai atins de el toată viața. Dar oricum ar sta lucrurile, ideea e că nu poți să proiectezi experiența ta subiectivă (după cum scrie și autorul, există bătaie și bătaie – cum, de ce, câtă, o palmă la fund sau un par de-al lui Moromete, etc. -, există firi și firi – mai sensibile, mai nesimțite – există părinți și părinți și contexte culturale diferite) asupra unui caz care poate fi cu totul diferit. Și dacă îți pasă cu adevărat de abuzurile la adresa copiilor, atunci nu poți să rămâi pur și simplu prizonierul propriei tale experiențe post-traumatice tocmai pentru că, așa cum am spus, există abuzuri diferite, bătăi diferite, firi diferite, contexte diferite, etc.

În cazul de față, am spus-o și o repet, nu e vorba nici de a idealiza familia Bodnariu sau orice altă familie, nici de a demoniza instituțiile pentru protecția copilului, ci de rezistența civică în fața unui stat care ia măsuri extreme într-un mod cu totul netransparent (fără ca asta să se traducă într-o idealizare a statului român și a bătăilor strămoșești de la Burebista moștenite), și de principiul conform căruia tratezi pacientul (în cazul de față copiii, că despre ei este vorba), nu îl omori pe masa de operație spre consolidarea autorității chirurgului-măcelar și spre hrănirea narcisismului părintelui-hipster, aflat într-o relație cât se poate de perversă cu cel dintâi.

About Alexandru Racu

Născut în Bucureşti pe 4 Martie 1982. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, Master în Studii Sud-Est Europene la Univeristatea din Atena şi doctor în filozofie politică al Universităţii din Ottawa.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Un articol excelent despre cazul familiei Bodnariu și alte câteva precizări

  1. Ghita Bizonu' spune:

    Cu destui ani inurma m-am intalnit cu unn fots coleg de scoala primara .. care de prin clasa a VIIa a abandonat scoala. M-a invitat la un pahar de vorba (mai mult vorba …) una alta. A pomenit cum, dupa 20 de ani i-a venit mintea la cap a terminat scoala, a reusit sa se califice adica sa obtina atestatu (cu greu … ) si i-a zis lu tact-su „tata era mai bine sa fii pus cureaua pe mine atunci!”
    Si mai zicea ca pe cei 2 baieti ai lui ii controla STRICT, sapatamanl trecea pe la scoala sa se intereseze („Ghita nu e cazul … dar stii imi e frica ca aschia nu sare departe de trunchi!”) .. culmea devenise un tata model!!
    Din cate stiu copii lui bine mersi … (nu eram chiar apropiati si in plus eu am plecat din cartier)

    Insa observ ca se incurca „corectia” cu abuzul .. Ca nu este normal sa iti bagi copilu in spital, s aii rupi oasele, sa …. da uneori 3 la fund … (na alt caz… In 1990 baiatu de 13 ani a decis ca de acu nu i trebuie scoala .. Discutii nesfarsite „da de ce?” „nu vreau sa fiu obligat” pana intr-o buna seara cand tatal deja excedat a zis ” iti dau eu motive” si a scos cureaua…. Dupa.. baiatul a inteles de ce trebuie sa mearga la scoala!!!!! Sau cu o vorba veche auzita in scoala primara disciplina este ori consimtita ori bine simtita! Si zic ca se cam uita ca de fapat nu este atat vorba despre educatie cat despre „domesticirea” copilului. Ca omu cand se naste are doar instincte si o „istorie genetica” de pradator)

  2. Ghita Bizonu' spune:

    Def pat supirterii locali ai Barnevernetului se imaprt in 2 categorii :
    Idolatrii „Occidentului” Norvegia este „Occicentul” deci orice face ea este BINE
    Adoratorii Votelului de Aur : Norvegia este BOGATA deci nu poate fi acuzata de niste sarantoci!

    Si uite asa inz=un loc perecum contributors „statu”, barneventu” stie ei mai bine. Legea (norvegiana nu romana! ) rebuie respectata nu dicutata sa plece cui nu-i place ! Si adeptii Statului Minimal aproba cel mai crunt intervnetionisn statal!!!

    • Uite aici scandinavolatrie. Cică „din secolul 19 noi nu ne mai batem nici câinii” (http://republica.ro/cazul-bodnariu-prin-ochii-norvegianului…).

      Dar din articolul ăsta pare să reiasă cu totul altceva:

      „The condemnation escalated. The Norwegian government tried to deport the Lebensborn to Germany but the scheme was vetoed by the Allies. In July 1945, one newspaper expressed the fear that Lebensborn boys would „bear the germ of some of those typical masculine German characteristics of which the world has now seen more than enough”. A leading psychiatrist advised that a large proportion of the 8,000 (officially registered) children must be carrying bad genes and therefore would be mentally retarded; „genetically bad”, he said, they „belonged in special institutions”. As a result, hundreds of children were forcibly incarcerated in mental institutions. Here they were often abused, raped and their skin scrubbed until it bled. A member of the Norwegian ministry of social affairs said of them in July 1945: „To believe these children will become decent citizens is to believe rats in the cellar will become house pets.” http://www.independent.co.uk/news/world/europe/the-chosen-ones-the-war-children-born-to-nazi-fathers-in-a-sinister-eugenics-scheme-speak-out-771017.html

      • Ioana spune:

        Dumneavoastra prezentati o situatie plasata intr-un context istoric unic si care nu poate fi judecata decat in acel context: Norvegia a fost o tara ocupata de Germania nazista unde s-au acumulat resentimente si ura, iar anumite reactii de dupa razboi au fost dictate tocmai de aceste resentimente nascuta in urma unei situatii exceptionale – razboi si ocupatie. Vi se pare corect sa judecam atitudine romanilor fata de copii dupa imaginile si filmele terifiante cu orfelinatele comuniste? Va amintiti ce am vazut cu totii dupa 1989? Ne defineste ca popor ce s-a intamplat atunci? As vrea sa cred ca nu, desi nu am fost dupa razboi si ocupatie.

        Problema in cazul Bodnariu este ca s-a creat o istorie cu totul deplasata. NU stim de fapt ce s-a intamplat in acea familie pentru ca datele anchetei sunt confidentiale (din motive de bun simt), iar mediile nu prezinta decat varianta familiei si a sectei care a pus in miscare o masinarie de PR extrem de eficienta, nimic de zis. Anumite televiziuni si ziare de la noi au preluat cazul si l-au umflat cu pompa pentru a-si servi agende proprii – vezi Evenimentul Zilei care s-a folosit de povestea asta pentru a da in Iohannis. O multime de romani isi vad confirmate frustrarile si confuziile proprii – uite, ni se „fura” copiii pentru ca-i educam crestineste, le mai dam cate o „palmuta”, ce mare lucru, occidentul putred (in care cam toti ar vrea sa emigreze daca ar putea …) ne ia copiii sa-i dea la homosexuali, ca asta e corectitudinea politica si alte si alte balarii din aceeasi balta a conspirationismului. Toata tevatura asta nu spune nimic despre Norvegia, spune in schimb enorm de multe despre noi.

        Pana una alta, Romania e campioana la avorturi, la violenta domestica, analfabetism, abandon scolar si la numarul de copii care vegeteaza la limita saraciei – peste 50%. Inainte sa ne repezim sa facem ordine la altii, n-ar strica sa ne uitam la jegul propriu. Personal mi-as dori un stat cu institutii puternice si autonome cum e Barnevernet din Norvegia, in stare sa ia copiii trimisi la cersit, la munca si batuti. Si care sa se ocupe si de familiile alea iubitoare care-si educa pruncii cu „palmute” si „bataite la fundulet”, sa le ia copiii si sa le-nvete ca un adult care loveste un copil admite ca nu e-n stare sa fie educator.

      • @ Ioana

        Nu am zis că ceea ce s-a întâmplat cu copiii născuți în programul nazist definește atitudinea norvegienilor din toate locurile și din toate timpurile față de copii. A fost doar o replică la declarațiile unora care spun că norvegienii din secolul XIX nu își mai bat nici câini. Atunci când bunul român o dă pe melodrama naționalistă (tip Dan Puric) referitoare la bieții români care numai bine au făcut și numai de suferință au avut parte, i se aduce imediat aminte de Holocaust. Nu văd atunci de ce n-ar fi cazul ca și noi să le arătăm altora lungul nasului, atâta timp cât mai învățăm și un pic de istorie, nu doar demitologizările cu sens unic care ni se servesc pe post de istorie.

        Despre problemele noastre, care sunt diferite de cele ale Norvegiei, am scris chiar în comentariul de mai sus la articolul domnului Topolovan.

        Despre problema așa-zisei confidențialități, în speță despre totala lipsă de bun simț a argumentului cu pricina în cazul de față, am scris acum câteva zile: https://alexandruracu.wordpress.com/2016/01/11/crede-in-barnevernet-si-nu-l-cerceta/

        „Bătaie la funduleț” am luat și de la mămica și de la bunica, pe care vă rog să nu le mai insultați. După cum am spus, aici nu e o polemică între cei care consideră că palma la funduleț e o idee bună sau una proastă. Aici e vorba de o polemică între cei care cred că statul ar trebui să-ți ia copilul pentru că i-ai tras o palmă la funduleț și restul de oameni normali la cap. Pe mine dacă m-ar fi luat din familie pe motivul ăsta știu că aș fi zbierat și aș fi suferit foarte mult. Și cum eu mă ghidez după principiul ce ție nu-ți place altuia nu-i face nu pot să spun decât că, în cazul în care au de gând să vină și pe la noi barneverneți d-ăștia, eu unul am să-i aștept cu un par. Cu parul lui Moromete.

      • Intrigat spune:

        Doamna, cum intamplator mi-am pierdut tatal cu putin timp in urma, cred ca pot sa ma asez destul de bine in pantofiorii unuia dintre copiii educati cu „palmute” si „bataite la fund” si sa va intreb cu glascior cristalin de copil: ce credeti ca mi-a provocat o trauma mai puternica, „palmutele” si „bataitele la fundulet” pe care mi le mai dadea tata sau faptul ca l-am pierdut pentru totdeauna? In cazul in care imi veti spune ca voi avea un tatic si o mamica (sau doua mamici sau doi tatici, daca legea permite, bineinteles) nou-nouti furnizati cu solicitudine de puternica si autonoma institutie de care vorbeati, Barnevernet sa-i zicem pentru simplificare, v-as intreba cu acelasi glascior de copil: credeti ca pot sa-mi transfer afectiunea de la un set de parinti la altul, asa cum as arunca la gunoi perechea de ghetute rupte si-as incalta cu satisfactie o pereche nou-nouta de pantofiori de lac?

        Cu acelasi glascior de copil, va voi intreba si ce credeti ca se va intampla daca noii mei parinti nu ma vor bate la fundulet, dar imi vor baga mana in chilotei. Presupun ca n-o sa-mi spuneti ca asa ceva e exclus. Puternica si independenta Barnevernet imi va gasi al doilea set de parinti adoptivi, nu-i asa? Daca vor afla, adica, lucru care nu e garantat, nu? Va trebui sa invat sa consider o a treia pereche drept mama si tata (sau mama si mama sau tata si tata, dupa caz). Si daca, neintelegand ce se intampla cu mine, voi refuza sa mai vorbesc sau sa mai mananc? Ce va face atunci puternica si autonoma Barnevernet? Natural, imi va gasi al treilea set de parinti adoptivi. Ma va duce si la psiholog, pe care-l voi intreba cate mame si cati tati pot avea copiii, din moment ce eu am patru mame si patru tati (sau trei mame si cinci tati, dupa caz). Ma va duce si la doctor care va constata probabil c-am dezvoltat tulburari alimentare din motive de stres.

        Iata, doamna, la ce poate duce „sa le ia copiii si sa le-nvete ca un adult care loveste un copil admite ca nu e-n stare sa fie educator”. Ati fi gata sa acceptati ca fie si-un singur copil sa treaca prin scenariul de mai sus de dragul tezei dvs.? Teza care are in centru pedepsirea adultului care loveste copilul, din cate vad eu. Unde e copilul in teza dvs., doamna?

        P.S. ” Norvegia a fost o tara ocupata de Germania nazista unde s-au acumulat resentimente si ura, iar anumite reactii de dupa razboi au fost dictate tocmai de aceste resentimente nascuta in urma unei situatii exceptionale – razboi si ocupatie.” Bun. Instituirea unei politici oficiale de exterminare a unor bebelusi pentru crima de a fi pe jumatate germani a fost dictata de resentimente nascute de razboi si ocupatie. Refuzul de a despagubi oamenii carora statul norvegian le-a distrus vietile din simplul motiv ca erau tapul ispasitor cel mai la indemana a fost dictat tot de resentimente nascute in circumstante exceptionale?

      • Păi și acum la fel: invocându-se sau instrumentându-se în mod pervers resentimentele unor adulți care chiar au fost snopiți în bătaie de părinți când erau mici (există, din nefericire, și astfel de cazuri, iar în ultima vreme s-a declanșat un val de confesiuni de acest gen), se nenorocesc niște copii care au „nenorocul” să aibă niște părinți care nu-i lasă totuși să facă tot ce le trece prin cap, ceea ce conform filozofiei balivernistice înseamnă că îi abuzează.

        În rest, sofismul doamnei Ioana funcționează în felul următor: cum nici un părinte nu este perfect, părintelui care nu atinge perfecțiunea în materie de educație, sau mai precis, părintelui care nu se conformează normelor educative stabilite de Barnevernet, i se ia copilul pe motiv că nu este un educator bun. În schimb, perfecțiunea statului în materie de educație nu mai o pune nimeni în discuție, pentru simplul motiv că dincolo de autoritatea statului nu mai există nimic. Ceea ce ignoră oamenii ăștia e că deși un părinte poate fi un educator mai bun sau mai prost, un educator, oricât ar fi de bun, nu este părinte. Barnevernetul ia copiii de la părinți imperfecți și îi dă unor educatori a căror perfecțiune nu se discută. Dar de ce să ne mirăm că barneverneții cred că părinții pot fi înlocuiți cu educatorii din moment ce cred de asemenea că mama poate fi înlocuită cu un al doilea tată și tata cu o a doua mamă. Și tot așa, la infinit.

        Un articol lămuritor aici: http://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.ro/2016/01/balivernenet.html

  3. Ghita Bizonu' spune:

    Sfanta mare nerusinare ipocrita!!!!

    Asta este pareea mea despre postul Ioanei (sau articolul O zicala norvegiana a uneia Gabriela Tuftedal de azi din Contributors ) si altele la fel…

    In primul rand nu cred ca aia , chiar penticostali fiind (nu agreez penticostalii si adventistii! prea batuti in cap!!) isi „abuzeaza” copii adica ii rup cu bataia sau le aplica „rele tratamente” care sa justifice indepartarea copiilor lor.
    Insa daca este vorba despre abuz .. chiar scandalos este ala „corect” care asimileaza „corectia” cu sadismul si adevaratul; abuz. Ca intr-adevar sunt copii „abuzati”, adica bagati in spital de parinti ori sadici ori cretini *. Insa nu despre asta este vorba cat despre „respect”, „autonomia” copilului si alte prostii din astea .. si „dreptul la libertate a copilului”. Copilul prezumat de lege et de lege ca fiind incapabil, iresponsabil, beneficind de protectie legala cel putin pentru contractele lezionare care l-ar fi afectat (vechiul Cod Civil permitand actiunea in resciuzune numa daca partea vatamata era minora) devine cumva „responsabil”?!
    Ca sunt aspecte sub care legea norvegiana mi se pare pur stupida .. si cu aplicatii bizare (o fata de 14 ani plasata ptr ca mama cea cruda nu a lasat-o la o petrecere.. Fata aeva 14 ani!!! A! da am vazut copile din astea la petreceri cam „udate” si la ore cam tarzii .. nu ma intrebati ce cred despre parinti! [si un amic de-al meu a luat pe una de urechi, a dus-o la parintii ei si apoi acasa i-a tras doua palme lu’ fi-su. Fi-su avea 18 ani, fata sub 13 … si amicu’ meu mai tinea minte catesceva! Eu zic ca amicu’ s-a purtat ca un tata responsabil .. norvegienii ar zice CE?!!])

    In al doilea rand daca este vorba despre „violenta” despartirea copiilor de familie mi se pare ca fiind „violenta la extrem”. Mai ales cand sunt despartiti si fratii (culmea! Norvegienii au ajuns sa desparta si gemeni!!!! GEMENI!!!). In mod normal un copil care provine dintr-o familie iubitoare va suferi cumplit din pv psihic. Mai ales daca se cam stie el vinovat (a chiulit de la scoala cam des. A spart un geam in conditii neacidentale. A facut o alta tampenie [am avut grija sa nu afle parintii chiar toate!!! Mai ales „experientele” care implicau materii …. detonante… Ca m-au trecut toate sudorile cand acum vreo 10 ani am aflat ca acidu picric explodeaza cu vreo 7.000 metri secunda!!!! Oricum atunci mi-a trecut cheful de chimie distractiva!!! Ioana ce ai face daca ai descoperi ca fiul tau de 13-14 ani se joaca de-a obtinerea explozivilor?! )
    Deci oare cum se simte un copil indepartat din familie ptr p „corectie” pe care chiar copilul o considera meritata?

    In al treilea rand este vorba despre o mentalitate sa zic asa „utilitarista” care ia in considerare numai paine nu si sufletul … O atitudine de care cu greu societatea vestica s-a dezbarat , daca chiar s-a dezbarat . Revedeti conditiile in care a copilarit Talleyrand. Sau copilaria lui Winston Churchil (bagat la internat si care scria disperat mamei sale sa vina sa o vada.. ) sau Kipling povestirile Stalky and comp. E de presupus ca oricine citeste zice Slava Dopmnului ca a fost crescut intr-o familie normala…
    Ca exista – si exista- o astfel de mentalitate antiunama. Sa iei copilul sa il plasezi ptr crestere ca parintii sa se poata dedica profesiei lor . Neintamplator in astfel de societati s-a discutat mult despre eugenie (subiect devenut tabu dupa ce a fopts aplicata de Adolf) si ajungand pana l idei monstruoase enise de insi altfel „luminati” (Bernar Shaw de ex.. „Umanistul” a avut opdata idea unei comisii care sa intrebe „da matale ce utilitate sociala ai?” si daca raspunsul ar fi fost „necorspunzator” … hales bules!!! ), Nu stiu cum se face dar idei din astea au fost destul de populare in tarile protestante cu populatie „nordica”!

    Dar pana la urma totul se reduce la „norvegienii e bogati deci au dreptate!!”….
    Si se gasesc scuze si ptr monstruozitatea ultra-nazista a rafuielii cu bebelusii luati de la mame nu abandonati din motive materiale (saracie)

    Ipocrizie Insa imi place f mult litania Romania e campioana la avorturi, la violenta domestica, analfabetism, abandon scolar si la numarul de copii care vegeteaza la limita saraciei – peste 50%. si Personal mi-as dori un stat cu institutii puternice si autonome ….mai ales ca parca depistez o votanta a lui Iohannis … ala cu guvernu care parca nu prea ar vrea marirea salariului.. Si ea ne reproseaza saracia?!!!
    Cat despre analfabetism si abandon scolar sunt in crestere.. Sunt una din cuceririle „anticomunismului” de tip romanesc…
    Insa nu este singura care zice asa ceva.. insa insa am citit opini asemnatoare emise de uni care in mod „normla” ar acuza Norvegia de comunism .. ca este o scoietate egalitar comunista, prea interventionista si ca ia impozite prea mari. In rest sunt de acord ca Barnevetii au drepate ca poate .. totusi …

    Insa cestia cu „un stat cu institutii puternice si autonome cum e Barnevernet din Norvegia” .. e cu dus si intors. Sigur ca la noi nu ii va lua pe copii care traiesc in saracie si sufera de pe urma ei (trimisi la cersit, la munca) .. nici pe aia batuti din familiile mizere (in care violenta domestica este mai ridicata!).

    Insa peste tot sunt abuzuri .. Si abuzuri. Destule au fost si in SUA… (ilustrate in vreo 2 filme ..) Da tot in SUA a fost un caz „simetric” Niste bunici (mai bogati) au obtinut ei copii ficei lor decedate. In dauna tatalui. Care tata fiind cam ateu sau asa ceva nu le acorda „educatia religioasa necesara”..

    Nu sunt libertarian (anarhist) INSA nu cred ca Statu trebe sa isi bage nasu chiar in toate ungherele! (Mai ales ale mele!!). Ca niciodata nu poti stii ce fantezie sau fandacsie are agentu’ lu’ Statu’….

    A da. Am avut de curand tragedia celor 2 copii care s-au sinucis. „Beneficiari” de „asistenta sociala”. Ca deh s-a actionat cf regulamentelor, legii si autonom da? Asa ca au rupt sufletul copilei … „conform legilor” (ma ### in ea de lege daca rupe sufletul unui copil!)

    Si ca sa imi castig dreptul la ura ..
    Uneori catvea la plama sau la fund sunt un bun exercitz memnotehnic. Ca am vazut vanzatoare (tinere) care aveau nevoie de calculator sa afle cat fac 6 plicuri a 35 de bani. Sau citeam de o tanara functionara bancara (!!!!?) care nu reusea sa calculeze 0,5% dintr-o suma S .. „Pe vremea” mea catve linii in clasa a IV si a VIIa rezolvau „micile dificultati” de genu asta (E mai ergonomic ca procedeul sa fie aplicat in clasa… Este „corectat” unu si cateva zeci „pricep” prin empatie. Ca luat caz cu caz in particular presupune prea mult efort fizic!!)

    * cine isi bate copilul de-l „desnoada” printre altele e un dobitoc care nu stie sa aplice o „corectie” . Ca o „corectie” aplicata „artistic” poa fi sufcienta ptr toata copilaria (artistic – adica efectul , impresia este MARE insa bataia este redusa … ) A! Iar caz particular – un amic a aplicat o singura data o corectie fiului mai mare. Ala micu era de fata .. au inteles amandoi! Cat au fost mici nu i-au iesit din cuvant! Acum barbati fiind adora sa intre in controverse cu tatal lor . Si in gnl cam cu oricine..

    A da .. sfat. Nu bateti niciodata copilul la nervi!! Ca el isi va gasi scuza : „era nervos/a” .. Beti o cana de apa rece, fumati 1-2 tigari, calmati-va-ti si apoi aplicati corectia. Rece, calm, olimpian cu o mutra scarbita de genu „puteam face ceva mai placut de exemplu sa spal weceul da tu ma silesti sa imi perd timpul cu cestii neplacute”. Si nu dati prea iute … vinovatul trebe sa astepte urmatoarea lovitura (2-3 secunde).Max 20 lovituri sunt suficiente…
    In mod normal 3-4 „corectii” pana la 15-16 ani ajung. Daca insa va bateti copilul saptamanal .. ori el are „ceva” si trebe dus la psiholog ori voi aveti „ceva” ce necesita tratament !!!
    Dupa 15 ani fiti sadici : copilul trebe sa stea in picioare si sa va asculte trancanind despre „morala” si „responsabilitate” (si sa ofteze „bestia asta ar face mai bine sa imi dea 2 percehi de palme!!” . Noi ziceam ca babacii ne citesc editorilaul din Scanteia …. si zau ca am fi preferat palmele!!)

  4. Donkeypapuas spune:

    Hai să vedem câte ceva de „bogaţii şi curajoşii” vikingi norvegieni. Păi ăştia, până să se descopere petrol prin băltoaca Nordului, cam făceau foamea. Ca şi elveţienii, ca să mă refer la alţi „bogaţi”.
    Despre „curaj” – păi ăştia s-au cufurit pe ei de frica ruşilor în 1939-40. De aia nici nu le-au permis anglo.francezilor să-i aprovizioneze cu arme pe finlandezi. Abia DUPĂ ce Finlanda a fost înfrântă în urma Războiului de iarnă, au acceptat „curajoşii” norvegieni o misiune aliată, ceea ce a dus la ocuparea Norvegiei de către Germania – consecinţă LOGICĂ. Nici o grijă, şi suedezilor le ţăţăiau cururile la fel de mult când auzeau de URSS. Noroc de ei cu mâna aia de ţărani şi orăşeni finlandezi care s-au pus în faţa colosului.

  5. Donkeypapuas spune:

    A! Am uitat ceva foarte important. Ştiţi cum de strămoşii noştri ştiau precis până unde erau hotarele moşiei? Pentru că la o anumită vârstă îi duceau părinţii lor la hotar şi fie erau daţi cu capul de stâlpul car delimita de vedeau stele verzi, fie li se aplica o corecţie să o ţină minte toată viaţa. Şi chestia a mers. Au luptat cu dinţii, în faţa tuturor imperiilor, ca să-şi apere moşia, de la vlădică până la opincă.

  6. Ghita Bizonu' spune:

    Hai sa te sochez (pe tine si N „altii”)

    Marturisesc eu sunt ‘canalia’ (unu care gandeste altfel) , cam tinzand catre ateism, siguir agnistic marturisesc prefer crestinismul!! Fiindca sunt ateu, rationalist sunt SILIT sa prefer crestinismul!!

    Absursd?!
    Doar daca esti tampit!

    „Stau” pe A3 .. Niste invitati „numerologi” sau din aia cu horoscoapele . Adica din aia care sustin teoria predestinarii (care IMPLICA extrema reprobatiei pozitive).
    Scuze , dar prefer crestinismul – religie a Ratiunii (Divine dar totusi ratiune… Poa transdcedentala {aici risc sa fiu „muslman” si sa zic ca daca „accept ipoteza Creatorului” atuci sigur ca El ma trasncede la ordinul aleph + infinit} DAR ratiune!!) Ori predestinarea inseama ca eu, tu , el/ea bu avem liber arbitru.. suntem dinatine de ab initio „condamnati” fie damnarii fie iertarii. Inseqamna ca nu avem liber arbitru. Adica alegegrile noastre nu au importanta .Samd etc … Adica daca eu prefer sa nu pacatuiesc (marturisesc .. in gnl incerc sa respect Decalogul!) efortul meu de a nu ti ticalos nu are importanta …
    Asta este motivul ptr care prefer crestinsimul – religie a Ratiunii (Divina dar totusi ratiune!!!)

    Sau altfel zis – un ins „moral” ateu este SILIT sa fie cam .. crestin (nu in forma ci in fond) Sau parafrazand pe un politician local un om moral va sta intotdeauna in picioare in Lumina (nu a reusit!)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s