Am văzut că lumea deja a început să se agite pe seama filmului lui Radu Jude. Sunt întrebat dacă am văzut filmul și ce anume cred despre el. Da, l-am văzut. Din păcate însă, nu am timp să scriu o analiză mai amplă așa că mă limitez la a spune doar atât:
1. Filmul este o creație remarcabilă și un proiect ambițios, întrucât, spre deosebire de majoritatea filmelor din noul val ce se bazează pe studierea amănunțită a unui decupaj din existența cotidiană, acest film se vrea (cel puțin așa lasă impresia) o frescă socială a Țării Românești de la mijlocul celui de-al patrulea deceniu al secolului XIX. Deci, că sunteți sau nu de acord cu felul în care este prezentată această realitate, că îl suspectați sau nu de intenții impure, filmul este foarte bun și merită văzut.
2. Filmul îmbină într-o manieră destul de greu de înțeles, cred eu, pentru cei care nu sunt de la noi din zonă, caterinca, pitorescul și brutalitatea. E un film foarte brutal. Nu este un film despre români călăi și țigani victime. Țărănimea, care reprezenta marea masă a populației la vremea aceea, nu pare să o ducă cu mult mai bine decât țiganii. În plus, filmul prezintă nu doar exemple de samavolnicie, ci și exemple de omenie, țiganul fugar fiind adăpostit de un țăran român care vrea să-l răscumpere de la zapciul care tocmai l-a caftit ca urmare a operațiunii de recuperare a robului fugit. Însă este un film care redă o imagine deloc măgulitoare a elitei culturale (clerul ortodox) și politice (boierimea) a vremii respective.
3. Este un film despre opresiune care înfățișează o scară a ierarhiilor sociale, ce pornește de la Stambul și coboară, prin boieri, apoi zapcii, până la țărani și țigani și ce configurează o lume articulată cinic, după principiul afirmat de zapciu (una din mostrele de înțelepciune populară tezaurizate de personaj) conform căruia „nu se poate și lupul să fie sătul și mielul să rămână întreg”. Zapciul, care altminteri știe să fie și destul de sufletist, se străduiește să-l urce pe fiu-său pe scara socială, și de aceea, e sufletist (chiar își ia și o palmă de la boier pentru insistența cu care mijlocește pe lângă el ca să nu-l omoare, ci doar să-l biciuiască, pe robul pe care tocmai i l-a adus înapoi) doar atât cât îi permite efectuarea acestei operațiuni care presupune varii samavolnicii și mânării. Mai precis, arta supraviețuirii în care tatăl îl educă pe fiu presupune ca și tu să-l călărești pe ăla de sub tine mai abitir decât te călărește pe tine ăla de deasupra ta (boierul și turcul). E un tipar comportamental pe care îl întâlnim, de altfel, destul de des și în zilele noastre. Rezumând, în lumea prezentată în Aferim, exceptând cazul în care se face haiduc și pradă boierimea prin păduri (la un moment dat, zapciul și fiul său dau peste rămășițele trupești rămase în urma unei astfel de operațiuni), soarta individului depinde fie de felul în care știe să-i exploateze pe inferiori (sau să le fure căciula egalilor), fie de cât de milostiv e jupânul pe mâna căruia a încăput. Înainte vreme, robul țigan o dusese mult mai bine sub stăpânirea unui alt boier, ba chiar, spre deosebire de zapciu și fiul său, văzuse și Parisul, acolo unde, povestește el, „nu se bat slugile”, fapt care stârnește reacția de uimire a fiului (în gen „să mori tu că așa e”!?), băiat bun și cu probleme de conștiință, pe care ni-l putem ușor imagina virând spre pașoptism într-un eventual Aferim 2, filmat 15 ani mai târziu. Pentru moment, taică-su îl educă pe principiul că lumea nu putem s-o schimbăm noi, așa că trebuie să învățăm să ne descurcăm. Anything new?
4. Acum, dincolo de reacțiile de indignare împotriva așa-zisei „corectitudini politice” care, dacă nu compromite imaginea românilor, cel puțin compromite presupusul ideal de neutralitate al artei, problema care se pune este cât de mult se suprapune pe realitatea istorică filmul lui Radu Jude și cât de reprezentative sunt personajele sale pentru lumea de atunci. Or, aici le revine experților, adică istoricilor, să-și dea cu părerea. Nefiind specializat pe istoria socială a țărilor române la granița dintre premodernitate și modernitate, mă voi limita doar la a schița cadrul teoretic în care, cred eu, ar trebui să se desfășoare o necesară dezbatere pe care bine ar fi să nu o ratăm. În acest sens, desigur că artistul e liber să își aleagă subiectul și unghiul de abordare. După gust, poate să reprezinte partea sumbră sau partea luminoasă a realității (sau ambele), poate să se lase în voia estetismului pur sau să producă artă angajată politic. În fine, poate să reprezinte norma (media socială) sau excepția, personaje cu caracter excepțional, împingând demersul artistic înspre limita suprarealismului. Oricum ar fi, corect este să-și înștiințeze publicul asupra metodologiei alese, sau mai precis, să-l înștiințeze ce anume are pretenția că face. Spre exemplu, o frescă socială presupune să te concentrezi pe media socială. Or, dacă într-un peisaj social în care, să zicem, 85-90% din personaje se integrează în medie, arunci și un personaj care reprezintă un caz extrem al categoriei din care face parte, lăsând inevitabil impresia că e reprezentativ pentru acea categorie, atunci se intră într-o logică perversă care pornind de la imperativul demontării prejudecăților duce la generarea de noi prejudecăți. Ca să fiu foarte clar înțeles: nu știu dacă acest lucru se petrece în film și dacă da în ce măsură. Nu sunt istoric. Acum, că o fi vorba de disconfort psihologic personal sau doar de o suspiciune sănătoasă, mărturisesc că mi-a venit greu să cred în verosimilitatea acelui personaj clerical care debita, cu spume la gură, sinistre erezii protonaziste, printre care și afirmația că evreii nu sunt oameni întrucât nu se trag din Adam. Nu că n-ar exista destule exemple de antisemitism în mediile religioase ortodoxe (și iarăși, le revine istoricilor să clarifice câte se bazează pe inovațiile interbelice și câte derivă din surse ceva mai strămoșești) sau alte forme de rasism duhovnicesc, dar, repet, preotul ăla, de ajungeau să-l tragă mirenii de mânecă, parcă prea turbat mi se părea. Starețul care băga la burdihan din munca robului țigan, al cărui rasism se baza mai mult pe nesimțirea interesată și prea puțin pe isteria identitară, pare mai verosimil și mai ușor de regăsit în vremurile mai apropiate de noi. Pe de altă parte, nici urmă de părinți îmbunătățiți în filmul lui Jude. Chiar așa de rău să fi stat lucrurile? Dar, încă odată, toate acestea sunt doar impresiile unui spectator curios să afle ce au de spus istoricii, bineînțeles, în condițiile în care se dovedesc a fi profesioniști de bună credință.
5. Acestea fiind spuse, una este arta și alta este istoria. Iar rolul istoriei nu este nici să ne facă să ne simțim bine cu noi înșine, nici să ne facă să ne simțim prost cu noi înșine, ci să ne prezinte trecutul așa cum a fost, cu nuanțele și contextualizările de rigoare, ajutându-ne astfel să ne înțelegem mai bine prezentul și, în ultimă instanță, să ne maturizăm. Națiunile mature, spunea Berdiaev, sunt conștiente și de calitățile și de defectele lor, pe când un semn de imaturitate la nivelul conștiinței naționale e tendința de a oscila între discursuri autodenigratoare și discursuri automăgulitoare, care răspund unor anxietăți și frustrări identitare, dar care nu au prea multe de-a face cu realitatea. Pe de altă parte, așa cum am spus, în film nu este vorba atât despre români cât despre clerul și elita politică a țării. Or, chiar și dacă acceptăm că Jude exagerează, intenționat sau nu, anumite trăsături proaste ale zonei ecleziale, cert este că, oricum am răsuci-o, robia țiganilor rămâne un schelet din dulapul Ortodoxiei românești. Nu e nici singurul, la fel cum nu e nici singura instituție și comunitate de pe lumea asta cu schelete în dulap. De aceea reacțiile pripite, lipsite de documentare și ce adoptă din start o postură negaționist-defensivă (de gen nu e adevărat, sau „așa era în epocă” [tocmai că filmul arată tensiunea dintre diferitele registre istorice, precum și tensiunea dintre obiceiurile vremii și conștiința personală], l-a plătit „jidanul” de Soroș ca să ne denigreze), ce trădează certitudini identitare șubrede care, la rândul lor, ascund multă incertitudine psihologică, nu ajută la nimic. Filmul trebuie văzut și analizat, în mod onest, pornind de la informația de specialitate. Altminteri, fiecare generație e judecată pentru păcatele ei și în funcție de povara vremurilor sub care a trăit, iar, în măsura în care cei din generațiile ce urmează strămoșilor reușesc să fie români mai buni (au reușit oare? am reușit? iată, cred eu, adevărata miză morală a dezbaterii, ce se situează dincolo de dezbaterea referitoare la acuratețea istorică), asta nu îi face mai puțin români decât strămoșii care, buni, răi, asta e, sunt ai noștri. Cred că acesta ar fi, peste veacuri, răspunsul meu la întrebarea zapciului referitoare la cum anume îi vom privi, pe ei, cei de atunci, noi cei de acum.
Cam atât am avut de spus.
Calea de mijloc 
Da pentru o m ai bina intelegere a epocii din film
„O! să cutremură mintea omului, când îş va aduce aminte că făptura dumnezeirii, omenirea, fraţii noştri, au fost câte 10 aşternuţi pe pământ, cu ochii în soare, şi o bârnă mare şi grea pusă pe pântecile lor, ca muşcându-i muştele şi ţinţarii, nici să poată a se feri. Aceasta de nu s-au urmat de nimeni, împungă-mă pre mine cugetul, căci scriu o minciună; iar de au săvârşit-o un român către fraţii lui români, numai ca să să întoarcă cu bani mulţi strânşi, arătându-să cu slujbă către stăpânitor, acela, citind şi aducându-şi aminte, împungă-l pe el cugetul, şi de acum înainte părăsască-să de acele urmări; căci condeile nu vor mai fi uscate, şi asemenea urmări nu vor mai fi cunoscute numai duhovnicilor şi suferite de pătimaşi, ci condeiul va da în veleagul obştii atât urmările cele spre folosul neamului, cât şi cele spre prăpădenia lui. Alţi creştini, tot pentru dare de bani, au fost spânzuraţi cu capu în jos, şi alţii, iarăşi, închişi în coşare de vite, unde le-au dat fum, şi alte multe asemenea pedepsi./…/
Aceste nedrepte urmări şi nepomenite peste tot pământul i-au adus pe ticăloşii lăcuitori întru aşa stare, încât întrând cinevaş într-acele locuri, unde să numesc sate, nu va vedea nici biserică, nici casă, nici gard împrejurul casii, nici car, nici bou, nici vacă, nici oaie, nici pasăre, nici pătul cu sămănăturile omului pentru hrana familiei lui, şi, în scurt, nimică; ci numai nişte odăi în pământ, ce le zic bordeie, unde intrând cinevaş, nu are a vedea alt decât o gaură numai în pământ, încât poate încăpea cu nevasta şi cu copiii împrejurul vetrii, şi un coş de nuiele scos afară din faţa pământului şi lipit cu balegă. Şi, după sobă, încă o altă gaură, prin care trebuie el să scape fugând, cum va simţi că au venit cinevaş la uşă-i; căci ştie că nu poate fi alt decât un trimis spre împlinire de bani. Şi el neavând să dea, ori o să-l bată, ori o să-l lege şi o să-l ducă să-l vânză, pentru un an, doi, şi mai mulţi, sau la un boierenaş, sau la un arendaş, sau la oricine să va găsi, ca el să-i slujească acei ani, şi banii ce să dau pentru slujba acelor ani, să să ia pentru birul lui./…/ Ce era dator această făptură dumnezeiască să şi robească ca să dea şi ce nu are domnului?
Şi apoi, întrând cinevaş întru acele bordeie ale lor, peste putinţă era de a găsi pe trupurile lor, şi în casă, lucru de zece lei; căci şi căldarea cu care o să-şi facă mămăliga nu o are fieşcine, ci sunt 5-6 tovarăş pe una. Şi când aceştea, din nenorocire, prindea de veste când vinea în satul lor zapciů, polcovnicu, căpitanu, mumbaşir isprăvnicesc, mumbaşir domnesc, fugea atât ei, cât şi muierile lor, şi copiii care putea fugi, prin păduri şi pe munţi, întocmai ca dobitoacele cele sălbatice, când le gonesc vânătorii cu câinii. Căci ştia că, prinzându-i, nu mai este altă vorbă decât cerere de bani, şi ei, neavând bani, vor lua gârbaciuri pe spinare. Nu crez că cel mai rău tiran stăpânitor, – văzând chiar cu ochii lui pe această făptură dumnezeiască, pe acest deopotrivă cu el om, fugând pe munţi şi prin păduri, cu picioarele goale până în genunche şi cu mâinile până în cot negre şi pârlite, şi haina care o au pe ei – numai din bucăţele, iar copiii – de tot despoeaţi, – nu crez că nu i se va muia inima, cât de sălbatic şi rău va fi, şi va mai cere bani de la o aşa stare de oameni”
Dinicu Golescu Insemnarea calatoriei mele . A fost ispravnic, hatman și mare logofăt în Muntenia. Nu a scris gazete de perete ci împreună cu Ion Heliade Rădulescu a infiinta „Curierul românesc” care a fots prima gazeta din Romania si a pus bazele „Societății Literare” din București. În 1827 inițiază apariția primei reviste în limba română „Fama Lipschii” (gazetă tiparită la Leipzig, în Germania, cu apariție lunară). Ma ropg astea sunt din Wiki … da ca sa cauti trebuie dintai sa stii ce sa cauti.
Si nitel mai tarziu . in Modova , Mihalache Sturdza zicea unui apusena ca tranul modovean manaca mamaliga si bea apa taiata cu otet si nuimai la marile sarbatori manca ceva carne si bea vin. Era in acel moment domnul tarii. Si a pus bazele Academiei Mihailene .. A eliberat tiganii domnesti si manastiresti .
Deci daca asta cam era soarta majoritatii etnice nu e chiar cazu sa ne punem cenusa in cap ptr robia tiganilor. Sa zic asa asta era epoca ..
Mda, aprige vremuri…Am postat și asta pe facebook, vizavi de o analiză apărută în Observator Cultural:
Iată exemplu de analiză:
„Fiecare dintre episoade reliefează noi moravuri ale epocii reprezentate (rasismul, misoginia, xenofobia, corupţia etc.), dar pe care le putem regăsi, în straie noi, şi în vremurile noastre. Acesta este un alt mare merit al filmului lui Radu Jude: nici o altă producţie istorică autohtonă (şi, cel puţin în perioada comunistă, s-au realizat destule) nu a reuşit să ne spună la fel de multe despre ceea ce diverşi autori au numit „psihologia poporului român“, „sentimentul românesc al fiinţei“ sau, pur şi simplu, „firea românilor“”. http://www.observatorcultural.ro/Cinema-si-istorie*articleID_31621-articles_details.html
Deci concluzia e că eterna și imuabila (pardon, fascinanta) fire a românilor (a românilor, nu a oamenilor, europenilor, albilor, ș.a.m.d., ci a românilor) se definește prin rasism, misoginism, xenofobie și, evident, corupție (autorul a uitat de proverbiala lene, tratată de boieri cu biciul în film și mai nou cu măsuri de austeritate impuse de oameni care o duc cum o duc pentru că, deh, au altă fire). Dovada? Păi, chipurile, așa a prezentat lucrurile Radu Jude în Aferim!, ceea ce nici măcar nu este întru totul adevărat căci, după cum am spus, mai sunt și exemple de omenie în film (sau mai bine zis umanism – scuzați retorica mioritică) dar, firește, acolo ieșim din datele firii și intrăm în zona anomaliei. Plus că, repet, marea masă a populației la vremea respectivă era țărănimea, iar în film țăranii apar doar ca niște oameni necăjiți și pe alocuri de treabă Vreo trimitere la sursele istorice, dincolo de simpla autoritate a doamnei Ghițulescu? Vreo contextualizare istorică, ca să vedem în ce măsură obiceiurile românilor erau sau încă sunt și ale neromânilor? Aiurea! Duceți-vă și vedeți filmul ca să aflați care e firea românilor și cât de nașpa e ea! Dacă nici ăsta nu e rasism atunci înseamnă că eu sunt popa rasistul din film. De fapt, bineînțeles că sunt, că doar sunt ortodox și român. Aferim coane Fulgerică!
Adica cum? Contesti? OPai ce ne compram cu aia civilzati?
ia de aici :http://fr.wikipedia.org/wiki/Cagots
Oricum este de mirare cati imbecili sunt cica intelctuiali Uimitor este faptul că un film atît de adînc înrădăcinat în istoria şi cultura poporului nostru, cum este cel al lui Radu Jude, capătă semnificaţii universale, putînd impresiona spectatorii cinefili de pretutindeni Cretinu nu a aflat ca in arta daca nu esti inradacinat in „specific” nu atingi universalul
Bizoane, vezi că Djuvara nuanțează destul de mult concluziile care se pot trage din textul lui Dinicu Golescu. Argumentele lui sunt următoarele: 1. Golescu e un patriot sincer pe care îl doare inima de starea românilor așa că se focusează pe cazurile cele mai revoltătoare 2. Situația e diferită în Câmpia Română, acolo pe unde sunt marile rute unde turcul jefuiește și românul fuge în codru, și pe unde au loc mișcările de trupe ale armatelor din imperiile vecine. În acest sens, alți călători spun că spre munte, acolo unde se refugiază mare parte din țărani, lucrurile arată cu totul altfel, situația țăranului fiind mult mai bună, chiar comparabilă cu cea din țări mai vestice, fapt documentat de mărturiile altor călători 3. Golescu scrie într-o perioadă cumplită: vreo trei războaie între austrieci, ruși și turci, Pasvantoglu, răscoala lui Tudor și represiunea cumplită a turcilor. Cu vreo patruzeci de ani în urmă, conform mărturiilor călătorilor, lucrurile arătau cu totul altfel deși, evident, departe de a fi ideale. Altfel spus, starea jalnică a românilor nu se datorează „inimii ca un cur” și „radiografiei ca fecala”, ci, așa cum nota vechiul cronicar, situării lor geografice „în calea răotăților”. De altfel, asta mi se pare cel mai dezgustător la intelectualii patapievicieni. În loc să simtă compasiune pentru soarta oamenilor și să se minuneze admirativ de puterea lor de a rezista în fața cumplitelor încercări prin care au trecut, ei în schimb insistă pe faptul că au mecle de patibulari, fapt care și explică, chipurile, de ce le merge prost. Și când judecata mai vine și de la boieri care se desfată cu creme, jacuzzi și cârnați de pleșcoi, chiar că îți vine să vomiți.
Racule, o dai cotita. Ti-am zis eu candva intr-o discutie ca nu prea gust vorbaria impacacioasa a Bisericii noastre. Vad ca o practici si tu. Esti baiat destept, educat prin America de Nord, si nu vrei sa vezi rasismul si exploatarea feudala in toata revarsarea lor. Spune lucrurilor pe nume. Romania era de cacat si atunci. Basca ca nu exista ca stat, ca societate, ca natiune.
Reacție de politruc care în esență spune următoarele: filmul nu trebuie să genereze o dezbatere, bazată pe argumente și bibliografie, așa cum afirmă autorul și cum se întâmplă, de regulă, în democrațiile burgheze. Nu! Filmul trebuie să stârnească reacții spontane de indignare și mânie în rândurile clasei muncitoare, exprimate prin sloganuri simple dar percutante de gen: „România e de căcat!”, „Evul Mediu e de căcat!”, „Jos cu neagra și cruda reacțiune!”, „Trăiască lupta pentru eliberare a popoarelor!”, ș.a.m.d. În altă ordine de idei, dacă dispui de timpul și capacitatea necesare pentru a scrie o analiză istorică serioasă pe subiect, eu am s-o citesc cu plăcere și, eventual, am să ți-o și șeruiesc. Altminteri, mi-am dezvoltat de mult timp imunitatea la trolling.
Apreciez apelativele din registrul ideilor gingase. Din pacate, nu ai nimerit persoana. Nu sunt unul dintre acei postaci si jurnalisti sub acoperire despre care presa vuieste ca incasau mii de euro de la stat sa faca campanie politica prost mascata.
Ma mir doar ca asa, nitam-nesam, in raspar cu orice civilitate anglo-saxona, ma taxezi de „politruc”, „trolling”.
In fine, probabil ca voi scrie ceva mai larg pe seama filmului Aferim!
Stii ca istoricul care a documentat situarea in epoca a filmului este Constanta Vintila-Ghitulescu. O clara fisa istorica a perioadei o gasesti la recenzia mea cartii C.V.-G:
Vei vedea ca saracia, inapoierea, balastul feudal caracterizau epoca mai bine ca orice.
Poti incerca sa mai citesi pe fuga si altele (dar poate te apuci de cartile propriu-zise):
De altfel, cineva ti-a lasat un fragment sugestic din Dinicu Golescu.
Sunt eu marxist, recunosc, dar mai usor cu epitetele furibunde. Suntem oameni cultivati, nu mitocani de mahala.
Si, da, evul mediu este pentru cei mai multi muritori un mare cacat. Imi asum spusele. Si, da, Romania este o tara cam de cacat in comparatie cu mai toate tarile europene. E un fapt statistic.
„Sunt eu marxist, recunosc, dar mai usor cu epitetele furibunde. Suntem oameni cultivati, nu mitocani de mahala.”
Da, cultivați, educați și operăm cu fraze de genul ăsta: „Racule lasă vrăjeala! Știm noi că vrei să ascunzi rasismul sub preș. Că doar ești ortodox. În plus, România a fost și este de căcat (bine că nu l-ai citat și pe Patapievici). Și cam atât am avut de spus”. În rest, mulțumesc pentru referințe. Și pe Murgescu și pe Poliakov voiam de ceva vreme să-i citesc însă n-am apucat încă. Sunt pe listă.
Și în ce sens e România „o țară de căcat” în comparație cu mai toate țările europene? Că eu aici discutam de rasism. E România o țară mai rasistă decât restul țărilor europene? E mai rasistă și decât America? Că zău dacă pricep care-i ideea.
Inapoiere economica, amice. Citeste cartea lui Murgescu si mai vorbim.
Da dom’le matele nu esti rasist ca cand scrii Romania era de cacat si atunci.
Curios cum internationalismul si cosmopolitismul unora nu este decat nationalism deghizat.
A da. Era sa uit. Exploatarea feudala in Tarile Romane la inceputul sec XIX nu se referea la tigani (robiti ins ain gnl robi de curte) ci la taranul majoritar. Ala supus „codicelui muncii de claca” … Da ma rog find etnic roman nu merita sa fie pomenit …
Si daca tot de doare sufletul dupa preoti care debiteaza sinistre aprecieri protonaziste, citeste-i pe Leon Volovici si pe Andrei Oisteanu. Sa vezi acolo antisemitismi rural visceral, mai putin, intr-adevar corect observat de tine, sensul eugenic al antisemitismului. Asta e o achizie germana moderna. Leon Poliakov a scris o ditamai istorie in care antisemitismul societatilor traditional agrare este excelent reliefat in contrapondere cu antisemitismul eugenic din cel de-al treilea Reich.
PS: Și dacă tot zici că ești marxist, poate ne spui ceva și despre antisemitismul lui Marx. Nu de alta, dar Oișteanu a tratat și acest subiect în scrierile sale. În rest, nu mă doare sufletul de nimic. Și nici n-am timp să răspund la insinuări, răstălmăciri și procese de intenție.
http://www.engageonline.org.uk/journal/index.php?journal_id=10&article_id=33
Carevasăzică Oișteanu bate câmpii. Și, din câte se pare, la fel stau lucrurile și cu Poliakov: „De l’Histoire de l’antisémitisme de Léon Poliakov, en 1951, au Marx de Jean Ellenstein, en 1981, et à la Géographie de l’espoir de Pierre Birnbaum, en 2004, ces réflexions firent que l’auteur du Capital fut désigné comme « antisémite ».” http://www.monde-diplomatique.fr/2005/09/A/12974 Păi atunci de ce ne-am încrede în judecățile lor atunci când se pronunță cu privire la antisemitismul societăților agrare? Îi cităm doar atunci când ne convine?
Chestiunea evreiasca nu e un text antisemit. Marx nu inghitea iudaismul si pe capitalistii evrei. E la fel de antisemitism ca la Nietzsche.
Nu sunt expert în Marx, cu atât mai puțin în antisemitismul lui Marx, dar după părerea mea fraza asta nu trecea de CNA:
Polish Jews were „the filthiest of all races.” „Neither by speech nor by descent – but only by their greed for profit – can they be looked upon as relatives of the Germans in Frankfurt.”
Colind antisemit, nu glumă 🙂
https://books.google.ca/books?id=AbaKJ6jlHCwC&pg=RA2-PA15&lpg=RA2-PA15&dq=marx+polish+jews+the+filthiest+of+all+races+profit&source=bl&ots=QUDz9ff5D8&sig=5Al-0qmU-_jM_6lsBSFN4uWifK8&hl=en&sa=X&ei=cLARVZPAH4yuPMSagcAH&ved=0CCoQ6AEwAg#v=onepage&q=marx%20polish%20jews%20the%20filthiest%20of%20all%20races%20profit&f=false
Si inca o chestie: nu te-a acuzat nimeni de rasism. Nici nu am pomenit de asa ceva, cu atat mai putin un rasism romanesc. Vorbeam de inapoiere economica si de mentalitati feudale prezente in Tarile Romane mult dupa 1800. E altceva. Sunt truisme pana la urma. Nimic de disputat aici. Aferim are aceasta calitate politica de a decupa clivaje sociale, forme vizibile de exploatare, ideea ca e tiganul „nu e om” si alte forme de segregare sociala primitiva. Violenta este sosul care le tine pe toate la un loc. Normal ca nu eram un caz singular atunci, dar exista o viziune ingusta conform careia romanii sunt niste tarani buni, cu suflet curat, oricand jucaria marilor puteri. Nu e chiar asa. Dimpotriva. E un discurs progresist care in Romania te expune unor critici cu bastonul: „esti antiroman”, „te dai cu jidanii ca Soros”, „asta e propaganda comunista” si altele asemenea.
E vreo problema daca avem idei de stanga ca in Occidentala? Nu am voie sa fiu marxist in Romania sau cum? Cine hotaraste asta? Cine zice nu la diferenta?
Aha, păi atunci chiar nu înțeleg cu cine te cerți. Am negat eu în textul meu subdezvoltarea (evident, relativă, că în Africa sunt alții mai subdezvoltați) României? Doar am trasat cadrul teoretic al unei eventuale dezbateri, ridicând o serie de întrebări cu privire la măsura în care filmul corespunde sau nu realității istorice. Atunci de unde acuzațiile că „o dau cotită” și refuz „să văd exploatarea și rasismul”? Văd că tu îmi faci proces de intenție după care tot tu o dai cotită.
Cine? Andrei Oisteanu?! Ala care zicea ca la Chisinau Ne-am întâlnit şi cu fantoma comunistului Henri Barbusse şi cu cea a rasistului A.C. Cuza. Cel dintâi, agent al Cominternului, a manipulat în romanul Călăii diversiunea bolşevică din 1924, numită „Rebeliunea de la Tatar-Bunar”. Cel din urmă a contribuit la declanşarea sângerosului pogrom antievreiesc de la Chişinău, în primăvara anului 1903. Cei doi anunţau, în primele decenii ale secolului XX, maladiile spiritului şi genocidurile care au marcat veacul trecut. De asemenea, Vitalie mi-a arătat locurile care s-au încărcat cu semnificaţie politică în istoria recentă, începând cu 31 august 1989. Am scris despre unele dintre aceste lucruri şi în revista bucureşteană 22.
Hm .. ca bietu’ istoric nu auzise de Crusevan (Brasevan in romanul „In preajma revolutiei”) mai treaca mearga INSA ce nu pricep este cum un Oigenstein cu origini in Chisinau sa nu stie nimica da nimicutza despre Sutele Negre si rolul cam „echivoc” al Ohranei in progromurile din Rusia …:Poa ca nici nu a auzit de Ohrana sau de Sute Negre.. Bine ca am auzit io ….
Vicus
daca nu este vorba despre rasism atunci ce chichirez galceava au referintele tale la Oisteanu sau Volovici? Sau cestia cu „aprecieri protonaziste” (na ! acu cu atata lupta cu proticronismu mai suntem si protonazisti! )
Sau daca nu este rasism de ce nu observi ca intr-o zona in care taranii apartind majoritatii etnice erau tratati asa cum arata Golescul nici robul – fie el si tigan – nu era tratat mai bland .
A inapoiere? Da! Cat cuprinde!! Asa la mica barfa – Braudel vorbeste de o a doua serbie in sec XVIII in zona baltica .. Insa la noi duoa Regulamentul Organic lucrurile satu si mai rau .. Deci cumva a 3a serbie ?! Ce zici dom tovaras marxist? (daca doresti sa epatzei in mediul mai cacademic incearca asta cu a 3a serbie. Da vezi ca gagii s-ar putea sa nu aprecieze)
Sau asa dpv marxist cum se numeste situatia unei tari in care etnia mjoritara este relegata iobagiei sau oricum muncii fortate si in care etnonimul care defineste majoritatea ajunge sa insemne „iobag”? Si daca mai zicem ca buna parte din nobilimea locului (cam prapadita .. una de functie nu de spada sau nastere) este de origina straina (de j multe ori de cea mai unila extractie fanarihoatza), ca cei „vechi” se maimutzaresc si se autodeznatinalizaeaza ca sa capete si ei ceva ciolan , ca populatia urbana (cata este) e in mare parte alogena , ca comertul – mai ales cel exterior , care din pacate se face cu „metropola” suzerana ,prin intermediul unir negustori straini … deci in care exploatarea de clasa este dublata de o extrem de vizibila inegalitate etnica in defavoarea aborigenilor .. dvoastra ca marxist evropean cum ati defini o astfle de situatie?
la care sa mai adaugam ca incepand de pe la 1830 incepe o emigratie destul de masiva care ocupa in cel mai adevarat sens orasele, devenind in unele populatie majoritara .. care noua populatie urbana se face f utila exploatarii taranului clacas .. si care populatie acapareaza buna parte din comertul exterior si asta gratie conexiunilor ei cu exteriorul?!
Cum ati denumi dvoastra ca marxist european ?
Eu zic situatie coloniala
Si ca intr-o astfel de situatie s-ar putea sa fie mai putin vorba despre rasism cat despre „reprezentari” ceva mai vechi (v mai sus pomenirea acelor cagot) Rasismul este o scuza cu „aspect” stiintific negrul este sclav fiinda este de rasa inferioara fata de situatia de la 1300 este sclav findca este din semintia lu Ham cel blestemat de Noe. Dovada blestemului ce atarna asuopra lui este chiar culoarea!!! .. Rasismul aprare intr-o epoca mai luminata care nu se multumeste doar cu legenda lui Noe ..Tarile Romane la 1830 nu ajunsesera la rafinamente rasiste .. tiganu era rob pentrui ca era tigan! Strans cu usa propretarui de robi ar fi zis ca „asa e de cand lumea si pmanatul” si ar fi terminat prin a scoate hamgeru ca il durea capaul de atata efort intelectual „de ce”? Asta era societatea … basta!
Si in aceasta societate apare o noua populatie .. evreii . urbani , mijlocitori ai boierlor, auxiliari nepretuitiin intetirea exploatarii (de unde boierull scoeta un ban acum scotea 4 plus ce mai ramanea si noului intermediar!) Nu nu este rasism , nu este antisemitism de dragu antisemitismului ci este pur si simplu de cel mai mathusian conflict – ala ptr resrse . A se vedea ca de vreo 7-12 ani in Euopa de vest emigrantii romani, desi crestini sunt „noi jidani” . Pana si antilezii fac misto si se simtz „albi” si „arieni” cand este vorba despre romani!
Sau poa este vorba de rasism. Adica esti rasist domnule tovaras marxist!
@Ghita Bizonu:
Complet de acord cu ce spuneti Dvs. Nu am inteles faza finala. De ce as fi eu rasist? Cred ca se produc scurtcircuite undeva pe parcurs. Informatia istorica pe care mi-ati livrat-o imi era deja cunoscuta. Nu prea am inteles insa atacul neargumentat de la final. Un pic cam penibil, dar ma rog…
@Al. Racu:
Vad ca iti place sa ii aplici o sapuneala domnului Marx. Ti-am trimis un link, mi-ai trimis la randul tau unul. Subiectul antisemitismului lui Karl Marx este deja unul documentat. Ai totusi un doctorat. Sa ne dam asa cu parerea ca Marx era antisemit sau ca avea accente de antisemitism sau ca nu era chiar asa se face in contextul unor lecturi. Eu am citit Problema evreiasca si nu am simtit nimic visceral antisemit acolo. Incearca sa o citesti si eu. E un eseu plicticos de tinerete in care Marx spune negru de alb o idee politica simpla: pana ce evreul din ghetto nu se va curata mental de iudaismul sau, adica nu se va laiciza, nu poate cere drepturi drepturi politice egale de la comunitatea crestina europeana, pana ce aceasta insasi nu se va laiciza atunci cand discuta egalitatea politica altfel decat un privilegiu de clasa. E o idee banala si decenta. Te-as ruga, ca doctor in stiinte politice ce esti, sa binevoiesti a citi. Atitudinea ta este un pic agresiv-inchizitoriala. Tragi linii ferme. dai cu barda, si eu pot face asta. Dar nu facem bullying intelectual aici. Nu ne auzim fiecare vorbind in legea lui. Sper ca ai inteles asta. Nu convingi decat pe idioti cu stilul asta, dar ei se pot convinge cel mai usor cu un slogan, nu cu rationamente.
Ce m-a indemnat sa iti scriu initial tine tot de evidenta cu care pui intrebari: oare chiar asa rau a fost in secolul al XIX-lea pentru tarani? Oare asa de corupte erau elitele si Biserica? Atat de aberant de abuzive? Oare nu generalizam o situatie de urgenta, nu facem din accidente reguli? Daca nu ai citit istorii ale epocii, pe baza a ce te indoiesti? Ai cartile ultradisponibile ale Constantei-Vintila Ghitulescu. Evgheniti, ciocoi, mojici te pune serios pe ganduri. Cred ca Radu Jude nu scorneste brasoave in filmul sau. Radu Rosetti ia si el temperatura intrigariei claselor boieresti destul de bine, chiar daca intr-o perioada mai larga de timp. Daca te roade problema agrara, ii gasesti pe David Mitrany si Philip Gabriel Eidelberg, doi istorici de referinta ai problemelor Romaniei de dinainte de 1914, chiar pe internet, pe siteuri pirat. Poti chiar sa citesti o istorie a Romaniei prin concepte, gratie unor Victor Neumann si Armin Heinen. Crede-ma, inapoierea economica si abuzurile de „clasa” se repeta in fiecare naratiunea. Despre antisemitismul popular, cu sudalmi, blesteme si invitatii la omor expiatoriu, referinta ramane Imaginea evreului in cultura Romana, cu sau fara pasajul in care Oisteanu il ia la refec pe Marx.
Tu ai insa ceva cu agenda politica a stangii occidentale, din cate vad. Nu-ti place political corectness-ul. Miroase a fals sau ce nu iti convine? Vrei sa zburzi cu Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu prin padurile de la Paltinis? Esti si tu noocrat? Nu de alta, dar vrem sa stim carui zeu al spiritului mai trebuie sa ne inchinam. Care e problema ta cu mesajele stangiste? Erau tiganii robi? Erau. Traiau taranii romani intr-un hal deplorabil de saracie materiala comparativ cu alte clase sociale locale sau chiar cu Europa dupa 1800? Iarasi da. Nicolae Iorga deplangea saracia taranului roman, mai jos chiar decat cea a taranului turc la 1900. Dominau coruptia, privilegiile de sange, abuzuri peste abuzuri etc? Da. E suficient sa te ridici impotriva acestei inapoieri daca esti un om decent, alaturi sau pe alaturi de stanga.
Despre Chestiunea Evreiască este unul dintre textele lui Marx pe care chiar l-am citit și am rămas cu o impresie diferită decât a ta. Mai mult decât atât, cu o impresie diferită decât a ta au rămas chiar autori la care tu însuți ai făcut trimitere, invocând autoritatea lor în chestiunea antisemitismului societăților agrare. Evident, nu am pretenția să clarific, cu toate nuanțele de rigoare, chestiunea antisemitismului lui Marx, la fel ca și pe cea a antisemitismului societăților agrare, într-o serie de comentarii pe blog. Însă modalitatea ta de a aborda lucrurile, ăla e alb complet, cu toate că mulți (inclusiv din lista ta bibliografică, spun că nu) și, invers, ăia sunt negrii complet, sau „de căcat” („de căcat” din ce punct de vedere, în comparație cu ce, în ce context istoric?), pentru că așa spun autorii pe care îi recomanzi tu (sau spui tu că spun autorii pe care îi recomanzi tu), mi se pare cât se poate de dubioasă. Spre exemplu, chiar acum îl citesc pe Djuvara și el e mai nuanțat pe subiect, subliniind faptul că cei mai mulți țigani au fost eliberați de bunăvoie de boierii liberali (nu că aș fi eu un mare fan al boierilor, al căror lux ostentativ pe fond de mizerie nu îl ascunde autorul la care am făcut trimitere) și că, una peste alta, la noi s-a terminat cu robia cu câțiva ani înaintea abolirii sclaviei în SUA și fără război civil. Iar SUA, cu toate problemele ei, nu este „o țară de căcat” ci o civilizație foarte complexă. Că eu nu am pus întrebări de gen dar oare pământul chiar e rotund? este evident pentru oricine mi-a citit textul cu un dram de bună credință, ceea ce, evident, nu este cazul tău. Este o mare diferență între a te întreba cât de răspândită (relevantă social) era, în rândurile clerului de la vremea respectivă, teoria conform căreia evreii nu se trag din Adam și trebuie omorâți cu toții în numele Domnului (teorie pe care eu n-am găsit-o nicăieri în sursele scripturistice și patristice, și crede-mă că am citit destule din astea la viața mea, nu știu dacă e și cazul tău) și a nega, pe de altă parte, existența antisemitismului în mediile clericale de atunci și de acum, ceea ce eu nu am făcut, fapt care reiese, negru pe alb, chiar din textul meu. Deci nu e vina mea că răstălmăcești ceea ce am spus. Cât despre chestiunea exploatării, aici chiar n-am ridicat niciun semn de întrebare în text (să nu se înțeleagă din asta că iau de bune cele de spuse de tine sau că, în general, reacționez ca jucăria cu cheiță confruntat cu argumentul autorității), ăsta fiind fixul tău. Deci, din nou, chiar nu înțeleg cu cine te cerți. În altă ordine de idei, faptul că îmi recunosc lipsa de expertiză într-un anumit domeniu (evident, în limitele precizate mai sus) nu înseamnă că pic automat în cap în fața primului pretins expert care îmi trântește câteva titluri de el alese (în treacăt fie spus, dintre referințele tale doar pe Heinen l-am citit). Dimpotrivă. Asta deoarece, deși n-am norocul să mă pricep la toate, știu totuși, din experiență, ce înseamnă să te pricepi la ceva și știu că bibliografiile de dimensiuni mari există tocmai datorită faptului că părerile sunt împărțite. De aceea, ascult cu atenție tot ce aud, citesc cât mai mult cu putință în limitele timpului, dar rămân cât se poate de sceptic față de comentatorii furibunzi care după ce răstălmăcesc barbar ceea ce am spus, mă somează să subscriu urgent la nu știu ce cărticica a lui Mao pe motiv că revoluția culturală n-are timp să-i aștepte pe toți nedumeriții. Nu știu ce înțelegi tu prin political corectness, dar dacă prin asta înțelegem atitudinea descrisă în propoziția precedentă, atunci da, miroase (sau chiar pute) a fals, la fel cum am o problemă cu orice suprapunere între pretinsa expertiză științifică și o agendă politică mai mult sau mai puțin transparentă, considerând că e nu doar dreptul ci și datoria mea să mă lămuresc cum stau lucrurile și să pun întrebări acolo unde nu sunt încă lămurit. Ideea e că la fel cum nu intenționez să fac pe deșteptul, nici să pic de prost nu intenționez. Altminteri, mărturisesc că stilul tău de a dezbate nu mă prea prinde, dar să sperăm că e doar o problemă de comunicare pasageră. Și cu asta pun capăt replicilor mele la intervențiile tale.
„Întrebarea nr. 1 emilian
Care a fost/este rolul ortodoxismului in dezvoltarea atitudinii romanilor fata de munca, avere si afaceri? Se poate merge pe linia asta de analiza?
+2 (2 voturi) Bogdan Murgescu
Nu se poate raspunde foarte simplu la o intrebare atat de complexa. In mod cert este o linie de analiza pe care se poate merge. Eu in carte am aratat ca nu se justifica o echivalare simpla protestantism = dezvoltare, ortodoxie = inapoiere. Trebuie investigate mecanismele concrete de influentare. Acestea fiind zise, pana acum nu se poate spune nici ca ortodoxia a favorizat in vreun fel performanta economica.
Întrebarea nr. 2 paracelsus
1. Va rog sa expuneti pe scurt doua sau trei cauze principale ale decalajullui economic al Romaniei fata de Vest, in perspectiva dvs.
2. Ati tinut cont si de studiile sociologului Daniel Chirot?
+2 (2 voturi) Bogdan Murgescu
Cauzele nu au fost aceleasi in toate epocile istorice, cu exceptia faptului ca anumite tari s-au dezvoltat prea repede, si Romania, ca si majoritatea tarilor lumii, nu a reusit sa tina pasul cu aceasta performanta neobisnuita. Dintre cauzele specifice ramanerii in urma a Romaniei, as mentiona reaua asezare si functionare a institutiilor, egoismul elitelor si insuficienta valorificare a capitalului uman (care desigur, este un efect al relei functionari a institutiilor).
0 (0 voturi) Bogdan Murgescu
Da, am tinut cont de Daniel Chirot. De altfel, ideea ca nu inapoierea este exceptionala la scara istoriei, ci dezvoltarea economica rapida, este centrala in volumul editat de el despre originile inapoierii economice in Europa rasariteana.”
Aferim!
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7292570-istoricul-bogdan-murgescu-discutie-online-despre-motivele-decalajului-economic-romaniei-egoismul-elitelor-reaua-functionare-institutiilor-insuficienta-valorificare-capitalului-uman.htm
Scuze da ca cand auz de Chiirot si fituzica aia ccordonata de el incep sa dau in cacofoniii …
Auzi la dobitocia sa amerlocana – de ce Albania nu e ca Helvetia?! Ca deh, muntoase ambele amandoua si cam batuausi muntenii astai.
Da da insa ce nu gnedeste intectualu; amerlocan e ca in Elvetia este pasul St Goddar si la un moment dat helvetii si-au zis ca mai bine tund oia (acica iau si ei o taxa de la cmerciantai) in loc sa o jupoaie (sa jefuiasca tot si sa ucida negustoru) Albanezi nu au avit norocu asta .. comertu le trecea pe sub nas prin Adriatica si basta !! ]
Imi cer scuze .. dar problema asta m-a bagat in patima grafomaniei si am produs ceva zis Seculara inapoiere a Romaniei gasibila la
si serializata la http://vremea.forumgratuit.ro/t481-seculara-inapoiere-a-romaniei-la-trei-secole-de-paris-introducere
A naibi treaba .. avem bataliaone de „cercetatori” si alti de axceiasi teapa unu mai teleptual ca altu, toti plini de citate cacademice din nspe mii de auctori occidentali si un amarat de .. nici diletant macar nu sunt trebe sa incerce o explicatie sistematica!!!! Una fara religie (ce naiba … protuigehzii si iralndezii erau catolici .. da cam trageau mata de coada … desi nu ii calreau turxaletii „haraci bre! bacsis bre!”) rasa sau alta cestie din asta …
Cu alte cuvinte, ori tot restul lumii era „de cacat” prin comparatie cu nucleul tare al modernizarii, ori noi, daca nu suntem niste ‘telectuali „de cacat”, trebuie sa largim lentila. Ca tot e vorba de filme.
Vicus
daca unu care zice „negrii sunt de cacat” si sunt catalogati drept rasisti , daca este rasism sa zici „tiganii sunt de cacat”, atunci sigur esti rasist si cand zici „Romania este de cacat” fiindca de fapt zici „romanii sunt de cacat”.
Daca din tot nenorocitu’ de inceput al sec XIX retii (de data asta ia-o ca un „man” sau „on”) retii doar situatia jalnica a tiganilor robiti „uitand” de situatia descrisa de Dinicu Golescu avem de-a face cu un rasism mascat.
De altfel corectitudinea politica este un ipocrit rasism inversat.. Pe de o parte bietii „discriminati” si de cealata parte „bestiile” europene sau europoide care au in sange distrugerea, xenocidul, discriminarea .
Acu nu o sa fiu eu ala care contesta caracterul violent al culturii europene si pasiunea pentru „victorie” a europeanului.. insa hai sa fim cinstiti „performantele” europene sunt mai degraba rodul unor realizari tehnice ca altflel „galbenii” prin Temugin (gingins han) si Timur au atins excelenta in domeniul genocidului, mezoamericanii cu imolarile lor au bagat frica in oasele spanionilor iar africanii cei nevinovati se vindeau unii pe altii in nestire. Si daca discutam istorie mai lasa-ma cu antisemitismul rural (pe care nu il contest!) eu te intreb cam cine erau cei care furnizau islamului eunucii?! Robi castrati adica.. Cam asa stam daca scotocim prin istorie NU EXISTA NEVINOVATI Inocentii au murit fara urmasi …
A da … corectitudinea politica.. naste monstri dragule. Zic ca in Americhia acu’ pana si vacile negre sunt afro-cows .. cestie ce este adevarata in nu stiu cate la suta din cazuri in ce priveste populatia neagra. Insa acest afro-american ascunde cazul Hawai incare negrii nu au fost adusi in lanturi ci au fost gasiti ca stapani , au avut un stat propriu recunoscut international inclus de catre SUA. Aici corectitudinea politica isi da mana cu raptu’ si il binecuvanteaza.
Sa nu mai zic ca uneori corectii politic sunt mai rasisti ca rasismul pe care cica il combate . Ma gandesc la una Caterine Lalumiere, o bezmetica stangista venita pe aici sa ne aduca luminile Uniunii Europene… Si care ne explica ca copii de etnie tigaaneasca din Romania nu trebuie sa fie torturati cu gramatica si matematica ci sa le facem clase in care sa predomine cantu’ si dansu’. Eu te asigur ca in mod obisnuit tiganu’ de rand este la fel de dotat ca si romanu’ de rand pentru matematica si gramatica si ca in genral nu este mai bou decat unguru’ de rand… Bine-nteles ca citind propozitia precedenta tu o sa ma acuzi de nationalism, rasism .. pentru ca ai citit „bou” si risti sa te duci de-an boulea cu corectitudinea agata la baioneta .. INSA eu voi a zice ca nici unu nu este „bou” doar in virtutea apartenetei etnice …Uite asa manipulati si va auto manipulati …
Na alta dobitocie a corectitidinii .. cica sa nu „discriminam”. Ba scuze nondiscriminarea duce la cazuri absurde pana dincolo de ridicol.. De exemplu nepotu’ lui Ion Tiriac primesc alocatie ptr copil … Scuze este culmea tampeniei fiindca de fapt alocatia nu este un „drept” al copilului ci este un „ajutor” acordat unuia mai nevoias.
In tema discutata situatia de azi a tiganilor nu se datoreaza atat robiei feudale ci unor remisncente sa zicem „culturale”. Nu de alta dar o buna parte dintre tigani s-au integrat fiind azi la media societatii (adica cam la fel de scoliti ori nescoliti si de avuti ca si vecinii lor netigani.. cam unica diferenta fiind ca au un copil in plus adica 2 sau 3 in loc de unu sau doi dar in gnl mai putini decat pocaitii) iar cei ramasi la „traditii” ei bine sunt cei neintegrati. Iar corectitudinea politica care doreste sa prezerve „traditiile” (care?!) nu va face decat sa perpetueze situatia cam de neinvidiat a neintegratilor.
Deci culmea! corectitudinea politica vine in sprijunul rasistilor (fiindca azi societatea romana a progresat intrudestul incat sa aiba nevoie de explicatii rasiste!)
Vezi tu … „corectitudinea politica” a ajuns ceva de rasul cur rcilor.
Si pana la urma ajunge a deveni rasism cu semn inversat.
Cestie nasola ca nu va remedia „problema” ci va irita o majoritate. Majoritate care are totusi hibele ei. Si in ce ne priveste, „noi” astia „caucazieni” de religie crestina suntem cam marfa dracului si cum explicam in alta parte „noi” plavragelii fara rost iute ii punem capat cu toporu, sabia sau Ziklonu’ fiindca in cultura noastra de milenii dreptul se masoara in “fiul celei iape si sabia lu’ tatane-miu!” .
Si cand – nu daca , ci cand! – se va produce contra reactia …. nasol sau very nashpa. Vor fi loviti si cei integrati . Vae victis! (exclamatie nu romana. Care ramane cel mai important aport celt la cultura romana)
In fine nu stiu daca Racu are ceva cu mesajele stangiste. Eu am! Si imi produc niste reactii cam .. staliniste. Oricum „multumesc” stangismului orror si errorpean, scolii de la Frankfurt si mai ales lu’ Marcuse si sa nu uit urmasii lu trozchi varsati la neoconservatorism ptr actuala situatie … Uf ca bine le mai facea Koba!!
PS … cestia cu evreii nu sunt oameni întrucât nu se trag din Adam este cel putin bizara. Incredibil ca un popa ar putea zice asa ceva .. nu de alta dar ar fi erezie…Caterisirea ar fi fost cea mai blanda pedeapsa …
PPS . Sa te ridici azi impotriva a ce a fost acu 180 de ani, acum 800 , 1800 sau 18.000 mii de ani in urma este cam la fel de uitil ca si cum ai opuganiza un protest impotriva disparitiei omului de Nandretahl sau a incimna dinozaurii ca disciminau maniferele .. Ma rog ineptia nu ete chiar atat de vizibila dar oricum
Revin cu un pic de bibliografie. În volumul Între Orient și Occident – Țările române la începutul epocii moderne (Humanitas, 2013), Djuvara, care e departe de a fi un mare fan al Ortodoxiei, citează o serie de călători străini, dintre care mulți au de spus și multe lucruri prea puțin măgulitoare cu privire la Ortodoxia românească, dar care toți concordă asupra faptului că o trăsătură a acesteia din urmă este absența fanatismului. „Lipsa fanatismului și a sectarismului”, concluzionează Djuvara, „a făcut să nu existe, în țările române, niciun fel de rezistență serioasă din partea Bisericii în fața modernizării”, românii fiind, potrivit lui Djuvara, „poporul cel mai tolerant din lumea creștină” (evident, la vremea respectivă) (p. 174). Chiar dacă putem suspecta fraza de o oarecare exagerare, cert este că și Florin Constantiniu (țineam minte asta), în O istorie sinceră a poporului român, a subliniat faptul că persecuțiile motivate religios, inclusiv la adresa evreilor, sunt foarte rare în Evul Mediu românesc, iar din acest punct de vedere, nu românii stau mai prost decât majoritatea țărilor europene ci invers. Or, revenind la filmul lui Jude, acel preot care m-a făcut să ridic semne de întrebare – și care, cel puțin potrivit istoricilor de blog gen Fulgerică și Vicuslusorum este reprezentativ pentru Ortodoxia românească, redându-i esența (care la rândul ei reprezintă o componentă fundamentală a firii românilor) – nu doar că este fanatic, dar este cel mai fanatic cleric ortodox pe care l-am văzut (atât pe viu cât și în reprezentări artistice) și citit eu vreodată. În plus, nu pot să nu mă întreb cum Doamne iartă-mă se face că evreii din Țările Române au reușit să supraviețuiască de-a lungul întunecatului Ev, în condițiile în care afirmația că „trebuie toți omorâți în numele Domnului” ține, la rigoare, de esența Ortodoxiei și, pe cale de consecință, de „firea românilor”? Revenind, eu dacă iau un jihadist de la ISIS și îl proiectez pe fondul istoric al Califatului Abbasid, pretinzând că astfel redau esența Islamului sau „firea musulmanilor”, se cheamă că sunt islamofob, că fac istorie marca Foxnews sau altfel spus, că sunt un caz extrem de orientalism în sensul atribuit termenului de către Edward Said, nu? Pe de altă parte, de vreme ce noi n-am avut norocul să fim islamizați precum albanezii, acum nu doar că picăm prost la capitolul subdezvoltare (care, desigur, derivă din „firea românilor” și n-are nimic de-a face cu dominația imperială otomană – din acest punct de vedere, nimic nou pe frontul de Est, care totdeauna a dus-o prost doar pentru că are lenea și corupția în sânge), dar intrăm și la categoria rasism eurocentric, ratând astfel categoria alterității culturale ce se cere a fi menajată (ca nu cumva analistul să fie acuzat de rasism). Asta ca să înțelegi și ceea ce, cred eu, voia să zică bizonu când pomenea de rasismul antirasiștilor dezgustați de peisajul în care se întâmplă să se fi născut. Și încă ceva: eu acord foarte multă importanță autocriticii, atât la nivel individual cât și la nivel de comunitate, fapt care este evident pentru oricine mă citește cu bună credință, dar asta nu înseamnă că răspund la apelurile politrucilor care spun, precum tovarășii de odinioară, că „trebuie să ne facem autocritica”, asta în condițiile în care este evident că din interese cât se poate de impure sau pur și simplu din motiv de handicap sufletesc, respectivii politruci nu se identifică cu „noi” ca și comunitate de destin, cu păcatele și virtuțile ei, subtextul mesajului (pe care, ce-i drept, mulți pur și simplu îl preiau și-l transmit mai departe din pură prostie combinată cu fudulie) fiind așadar următorul: „tovarăși, voi trebuie să vă simțiți prost cu voi înșivă, că doar așa o să acceptați să vă conducem noi, desigur, spre binele vostru”. Așadar, departe de a vorbi de maturizarea dobândită prin confruntarea realității, vorbim în schimb de perpetuarea minoratului (și a exploatării minorilor) ca urmare a asimilării minciunilor teleghidate sau chiar și a adevărurilor teleghidate care, atunci când sunt rostite cu intenții perverse (sau doar preluate de către minori de la perverși), tot un fel de minciuni sunt.
@Ghita Bizonu:
Nu doar tiganii erau grija mea (in fond toti robii, deci slugi in casa neplatite sau muncitori neplatiti, o situatie economica inferioara eternizata cultural), ci si taranii romani. Romania, si, da, romanii sunt intr-o mare hazna sociala in comparatie cu orice tara dezvoltata de pe lumea asta. De fapt, ce sunt romanii in afara de limba care ii leaga? Nimic. Traditiile sunt si ele peste tot inventate, produse mitice cu impact politic. Darwinismul social cinic pe care il livrati imi provoaca dezgust si indignare. Problema corectitudinii politice e mai larga decat deviatiile reductioniste pe care le alegeti drept exemple percutante. Eu nu ma ridic impotriva „dinozaurilor”. Aveti un mod jegos de a trivializa ca la bodega probleme de teoria politica si istorie economica. Destul. Nu ma mai joc table cu Dvs.
@Alexandru Racu. Atacurile la persoana imi displac. Nu stiu cine e Fulgerica. Nu sunt nici eu istoric de blog. Istoric de bloc sunt totusi atatia. Cred ca despre credinta de fatada a romanilor, amestecata cu o buna dusca de superstitie, a scris Constantin Radulescu-Motru si Draghicescu o serie de studii acum mai bine de o suta de ani. Poate asa se explica toleranta religioasa a romanilor.
In rest, pe Mao nu il cunosc, teleghidat nu sunt etc.
Vicus
eu aici nu joc table. Poate tu crezi ca joci table …atunci cand ma acuzi de darwisnism social . Unde dracu ai vazut tu darwisnism social in ce am scris io .. mister Eu am scris ca tiganii sunt de 2 feluri : integrati si ceilati. Cei integrati nu sunt atat inmegrati societatii romanesti (ca avem si tigani unguri integrati) ci societaii moderne in gnl (scolarizare cat de cat , ocupatii „avuabile” , casatorii dupa varsta pubertatii sau mai tarzii samd) si ceilalti ramasi „in urma” (nescolarizati ca scoala tampeste si cauzeaza la viginitate, ocupatii marginale sau „inavuabile” , casatorii la varsta pubertatii …)
Iar trivializarea este buna saraca de ea.. In norii aristofanici ai „ibntelcualismului” de cafenea literara si a jinglari cu citate si autori „corecti” se cam uita obiectul concret si se ajunge la idealism .. Observa ca nu eu ci Bezniera stangista a sugerat ca tiganii ar fi putim dotataiindtelctual decat ceilalti europeni (Da. Tiganii sunt europeni, de „rasa” alba si limba arica!)
Iar parerea ta despre toleranta romanilor este pur si simplu rasism.
A da. Mai verifica termenul de darwinsim social . Ca totusi nu suntem o la crasma de cartier popular! Unde merg justificarile „americanii e aia mai bigati ei au dreptate! mergi ma in Coreea de Nord !!” (asta este cui referire la „romanii sunt intr-o mare hazna sociala in comparatie cu orice tara dezvoltata de pe lumea asta” . As adauga ca am ajuns asa de bine inclusiv urmand sfaturule „pertinete” ale unuia si altuai .. asa cam ca tine – vorbesc funos, in citate si cam atat!) Gaba la caop faptul ca sunt roman nu inseamna ca sunt prost sau incult. Ca folosesc un stil mai „artistic” sau mai percutant este doar o amuzament …
Domnule, ideile matale miros a dughinism transplantat in Romania. Americanii e rai, Occidentul e putred, capitalismul ne impinge pe toti la fast-food, mancurtizarea americana pute a imperialism. Astea sunt teme a la Chomsky, cu care nu simpatizez dintr-un singur motiv: capitalismul si modernitatea e rea, am priceput (a zis-o bine intai Marx, de la care ma revendic, nu?, eu, un biet jidan cu complexe de inferioritate pozand intr-un umanitarist universalist sub care se ascunde pofta mea de putere, nu? – trecem peste tribalismul nationalist cu care reactionar va impaunati), dar, daca nu ma insel, Revolutia socialista (in care nu cred, ma rog) nu trece intai prin faza capitalista? Dvs. credeti ca Romania e o tara capitalista? V-ati uitat pe un tabel sa vedeti cam unde ne incadram noi, romani vezi, pe harta capitalismului? Nu suntem nici macar o colonie, cum credeti Dvs. reactionar, ci o tentiva de colonie, in care esecul e legea pana acum. Desi, scutiti-ma de romanii verzi, care isi apara vatra, neamul si autonomia: intai romanii verzi sa se comporte ca o societate, nu ca o gloata de triburi care se exploateaza reciproc prin aparatul de stat.
@ Vicuslusorum
Îmi pare rău dacă am sărit calul cu atacurile la persoană dar tu ai început. Nu doar că ai răstălmăcit ce am spus și mi-ai făcut proces de intenție, dar și modul de abordare m-a făcut să mă atac. Și nu e prima oară: când ne-am întâlnit ultima oară ai băgat fraze de gen (citez din memorie) „mă piș pe ea de Ortodoxie”, și ți-am spus că mă deranjează, iar acum ai venit cu fraze de gen „România e de căcat”, dând de înțeles că e așa datorită Ortodoxiei, deci Ortodoxia e de c…, iar eu sunt un dobitoc pentru că sunt ortodox, deci cu alte cuvinte ai cam recidivat. Am înțeles că ai probleme cu fenomenul religios că văd că bagi cioranisme la tine pe blog. Eu n-am probleme cu discuțiile despre religie, dar când se trece la epitete și la insulte mă atac. E o problemă cu unii atei, ca în cazul Charlie Hebdo, că te înjură de religie și se fac că nu pricep că pentru omul credincios înjurătura de religie e mai ofensatoare decât aia de mamă, iar după aia tot ei se plâng de atac la persoană. Adică, dacă nu ești de acord cu cineva, întâi rezumi în mod corect ceea ce a spus (eventual îl și întrebi dacă asta a vrut să spună), după care îi spui iar eu nu sunt de acord cu tine pentru motivul x și motivul y. Dacă vii la el în b(âr)log și îl iei de sus (ai stilul ăsta) cu „hai bă lasă vrăjeala că știu eu ce vrei să spui de fapt, și mai lasă-ne dreacu’ cu religia ta de căcat”, atunci te aștepți să ți se răspundă în același registru. Deci e o problemă de abordare. Altminteri, s-a văzut că putem discuta și altfel. Sper să nu mi-o iei în nume de rău.
Ai si tu partea ta de dreptate Alex. Acum, de ce sa ma mint? Se vede ca m-am legat de tine. Adevarul e ca nu dau doi bani pe religie in timpurile noastre. Primo, religia este o chestiune abandonata in toate societatile dezvoltate, indiferent ca traditiile religioase sunt diferite. Secundo, religia ortodoxa, din care am mai citit si eu cativa autori patristici (nu ma compar totusi cu tine, sa ne intelegem), nu a patrus adanc nici pana astazi in mintile si in practicile cotidiene ale oamenilor din estul Europei. Sub pojghita ortodoxa gasim practici eretice, obiceiuri barbare impotriva carora crestinismul a tras semnalul inca de la aparitia sa in lume. Nu practici exceptionale, ci obiceiuri.
Vicus
eu nu am zis ca murikansky e rai.
Insa ce e drept e drept – te comporti ca la o sedinta de demascare ,Rxact ca propagandistu prins cu mata-n sac (ca batea campii si vorbea fara sa stoe despre ce este vorba ) treci la acuzatii generale ca atac pterea suverana – azi Uniunea Sovietica Ailalta , ca ssunt tribalist nationalist (tu nu?!) , dughinism .. ma mir ca ai ratat „fascist” (mersoa prima data mi s-a zis fascist acu vreo 34 de ani)
Insa iesirea temperamentala te face sa iti dezvalui , scuze NULA! Adica Romania nu este azi capitalista? Da ce o fi? Socialista asa cum sustin martorii lu’ Mises ? Comunista cum zic uneori „anticomunistii”? Feudala?
Ce crezi cva capitalism inseamna vila cu piscina, mertzan si Q7 ptr tot poporu’?
Stii ceva ? Capitalism e doar un cuvant. O notiune care se aplica unor realitai destil de diferite. Ca sa trvializez capiatlism e ca si cand zici caine. Ca caine este si matsfifu de 130 de kile si chihsuahua si cainele derasa care costa de te sperii si maidanezu … Asa ci capitalismul … si Haiti este o tara capitalista. Daca nu pricepi atata fleacu’ geaba toate lecturile tale …
Ma rog am intels -esti ingeniu neintels pierdut printre niste ciubeni tribali care nu se pot ridica pana la inaltimea ideilor tale …
@ Vicuslusorum
Primo, încă de la început Hristos a spus că „strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află” (Matei 7, 14). Secundo, tot Hristos a spus că „nu numai cu pâine va trăi omul” (Matei 4, 4). Terzo, tot Hristos a spus faptul conform căruia creștinul trebuie să se ocupe de bârna din ochiul său, nu de paiul din ochiul aproapelui (Matei 7, 3). Acum, nu știu cât de răi sunt concetățenii noștri și, din nou, nu știu la ce și la cine ne raportăm atunci când îi evaluăm, dar nu cred că abandonarea credinței, atâta câtă au, îi va face mai buni. Cred și că ideea asocierii automate dintre secularizare și subdezvoltare este ceva mai nuanțată, dacă e să luăm doar exemplul SUA, sau dacă ne gândim că Polonia catolică e mult mai dezvoltată decât depopulata, neproductiva și corupta Bulgarie, unde ateismul e răspândit mai ceva ca în vest. Altminteri, am avut ocazia să locuiesc ani buni și într-o societate dezvoltată și, la fel cum nu m-a convins ideea necesarei opoziții dintre religie și dezvoltare, nu m-a convins nici idealul dezvoltării fără religie (și, cu atât mai puțin, idealul dezvoltării bazat pe opoziția deschisă față de religie, pe care l-am experimentat și noi în secolul trecut). Și nu doar că nu m-a convins pe mine, dar nu i-a convins nici pe mulți oameni destul de subtili din acea societate, la fel cum am avut ocazia să întâlnesc, atât acolo cât și aici, mulți oameni relativ tâmpiți sau foarte tâmpiți pe care i-a convins pe deplin (lăsând la o parte faptul că nu se rezumă tot la inteligență), cu toate că nu înțelegeau nimic nici din religie și nici din dezvoltare (fapt cu care ai fi fost de acord și tu dacă ai fi aflat ce este în capul lor). În acest sens, dacă tot am locuit eu la o aruncătură de băț de Quebec, ți-aș recomanda filmele lui Denys Arcand. Pe de altă parte, dacă renunțând la credință aș ajunge la o viziune asupra lumii precum cea exprimată de tine în această postare https://vicuslusorum.wordpress.com/2015/03/19/evolutionism/, n-aș considera faptul cu pricina un progres, ci mai degrabă un regres, întrucât știu și cum e să vezi lumea într-un mod mai mult sau mai puțin similar. În fine, n-am o problemă cu oamenii care n-au treabă cu religia atâta timp cât nu recurg la denigrări și respectă libertatea religioasă a concetățenilor lor credincioși.
Racule
ei bine te-ai prins tovarăși, voi trebuie să vă simțiți prost cu voi înșivă, că doar așa o să acceptați să vă conducem noi, desigur, spre binele vostru sau mai brutal zis „romanii e prea prosti sa se conduca singuri trebe sa vina unu cas Carol Intaiul !!”. Ma rog pe urma se iau de par pentru ca preferatu’ unuia nu este si preferatu’ altuia.
Si asta se cheama azi „corectitudine politica” si lupta cu xenofobia romaneasca … totu in ceva de sos „marxist” (un marxisn fie prezent ca la Vicus fie „rezidual” ori „istoric” la d’alde Tismaneanu) mergand pana la rizibila obscenitate (evreu cu origini din Chisinau care sa zica despre pogrom fara sa sufle o vorba despre Ohrana sau Sute Negre.. Nu nu-l iert pe muscalu’ ala de Oygenstein! Ca-i muscal „adevarat” ca si Crusevan)
In rest .. ce sa zic .. decat unde s-au refugiat ultimii husiti? Dar rascolnicii ?!
Eu am impresia ca se face o „instrumentalizare” a tiganilor care risca sa devina „chestiunea tiganeasca” .. si noi ca prostii punem botu’. Acum incepem sa „construim” o (b)”elita” de activisti „romi” bine antrenati isteria „corectitudinii” care sa „educe” neintegratii din neamul lor astfel incat sa poata fi folositi de unii din exterior . Ca zisa (b)”elita” nu este de nici cel mai mic folos tiganilor nu are importanta si ca pana la urma unii tigani si ca pana la urma unii tigani se vor „invarti” de exces de cucuie nu este decat folositor „cauzei” . Cauza fiind mai obscura …(sunt cel putin 3 centre interesante in instrumentalizare)
Se pare ca colonialismul revine la moda …
Iar Vicus chiar este rasist. O da cotita insa ptr el romanii este rai ca este romani. Aici fiind in minoritate si nefind prea mult trafic este silit sa se replieze in generalitati ca epoca ca exploatarea ca feudalismul …. Desi ideea cu care a inceput era Basca ca nu exista ca stat, ca societate, ca natiune.
A nu crede azi in „orice construct ideologic national” inseamna a fi globalist adica „sluga a monopolurilor imperialiste in curs de globaliozare”. Caci azi distiunctiile nationale stanjenesc „piata” si capitalul. O singura limba – limba capotalului – ENGLEZA. O singura scoala – scoala pe care o urmeaza bonzii lu Merul Lynch, Goldman Sachs , Rockefeller , Morgan , samd. Un singuri interes – cel al marelui capital globalizat (da cam amerlocan)
Ei bine eu is cam reactionar . Sugur nu iubesc capiatalul internationalizat care vrea sa ma uniofrmizeze ca pe un cartus NATO (sau Pact de la varsovia) sa mananc haburgheri si pizza, sa port aceaisi moda, sa adculat aceleasi cantece samd Nu-lubessc nici pe celalat da la mai treaca mearga …
Scuze
am lasat un comnetariu ptr elefant. Am adugata 2 lilnkuri si cred ca a intrat la spam
Daca nu te deranjeaza limcurile te rog fii amabil
Pentru dumneata a nu crede in natiunea romana (sau in orice construct ideologic national) se cheama rasisim? Da, asa e la un pahar cu baietii in cartier. Acceptam situatia.
Dar a fi minoritar si a te promova exlcusivismul etnic minoritar sub pulpana internationalismului, a cosmopolitismului, a corectitudini politice cum o fi ?!
Asocierea inapoierii/subdezvoltarii economice cu degenerarea/inapoierea morala a fost unul din instrumentele de baza ale evolutionismului cultural care a justificat colonialismul. Marx ura si el lumea taraneasca si „idiotenia lumii rurale”. Dar una e sa detesti modul in care isi bate cineva joc de niste oameni (cum, de exemplu, isi bate joc sistemul educatiei de stat din SUA de elevii din familii ne-bogatase sau cum isi bateau joc boierii fanarioti sau bastinasi de taranii romani), si alta e sa esentializezi si sa confunzi viciile sistemului cu viciile omului. Sistemul poate fi criminal, dar oamenii gasesc, intotdeauna, mijloace de a i se sustrage. Nu doar avangarda revolutionara numita intelectualitate marxista, ci si taranii. A nega umanitatea cuiva in virtutea unei scheme istorice prestabilite care cautioneaza anatemizari esentialiste pe baza de clasa, rasa sau religie e impardonabil dpdv istoric. Nu doar uman. Istoria sociala se poate face, si chiar mai bine, si fara poncife marxiste.
De unde am putea zice ca Marx era nitel cam social darwinist nu?!
Sau poate ura fata de tarani ascundea altceva? Ceva ura etno-religioasa ?! E?!!
Oriucm pe criticatac unu „marxist” si ala si „rivolutioner” si „comunist” era de parere ca eu nu ar trebui sa am opinii politice Asta fiindca unul dintre bunicii mei a fost taran ..Hm .. in Romania nu numai etnicii romani au un taran prin genealogie ci si majoritatea ungurilor , cvasititalitatea turcilor, bulgarilor. Ba si destui germani (cand mai erau )
Ha, maestrul Volo, oportun, ca de obicei:
„Robert Wistrich, un istoric meticulos și extraordinar de erudit al pasiunilor politice moderne, printre care socialismul, sionismul și echivalentele acestora pe palierul de extremă dreaptă al continuumului ideologic, a scris un tratat asupra propensiunilor antisemite persistente în mișcările revoluționare de stânga. Autorul arată cum idei de natură resentimentară au marcat viziunea socialistă asupra evreilor, care au fost percepuți drept agenți ai instinctelor și viciilor capitalismului. Chiar și înainte de Revoluția Franceză, personalități importante ale iluminismului au adoptat atitudini profund iudeofobe. În Franța, Voltaire i-a acuzat cu vehemență pe evrei că ar fi fost imposibil de tribaliști, în timp ce în Germania, discipolii lui Hegel au considerat iudaismul drept o religie esențialmente reacționară, un obstacol în calea emancipării umane.
Unul dintre cei mai virulenți antisemiți a fost Bruno Bauer, care în primă fază a fost un prieten apropriat a lui Karl Marx, ca mai târziu să devină dușman politic și filozofic al celui din urmă. Marx însuși a avut o atitudine ambivalentă, deseori ostilă și stingherită, în raport cu propria origine evreiască. De fapt, textul său de tinerețe „Asupra problemei evreiești” îi prezintă pe evrei într-o lumină predominant defavorabilă. Ei erau încarnarea a ceea ce romanticii iubeau să urască: egoism, mercantilism și lipsă de suflet. Acest articol timpuriu al lui Marx a devenit un text sacru pentru cei de la stânga care au abordat subiectul emancipării și asimilării evreilor. Aceștia din urmă au împrumutat de la părintele fondator convingerea că evreii erau încarnarea injustiției capitaliste, identificându-i cu sistemul bancar și monetar. Într-un final au ajuns să ceară de-iudaizarea societății prin intermediul revoluției proletare. Marx a elaborat această viziune în cadrul unei cosmologii politice în care evreitatea și capitalismul erau percepute drept identice.” http://www.contributors.ro/global-europa/inavuabila-obsesie-despre-antisemitismul-de-stanga/
Bibicule
ai sarit peste ce era mai interesant
Atât „Rosa cea roșie” (Rosa Luxemburg) cât și Lev Troțki s-au născut în familii de evrei ortodocși, ambii au făcut tot posibilul pentru a depăși această moștenire și pentru a interioriza o identitate supra-națională, în mod veritabil universalistă. Ambii au promovat doctrina mesianică a revoluției apocaliptice.
Într-un final, Marx și Engels au proclamat în „Manifestul Partidului Comunist” că muncitorii nu au patrie. De ce Rosa sau Lev Davidovici ar fi avut și ei una? Ei nu și-au ascuns originea, dar au considerat-o irelevantă pentru agenda mult mai largă și grandioasă a viselor lor revoluționare. Au reușit ei oare să impună o astfel de viziune?
În mod evident, internaționalismul evreiesc, milenarismul revoluționar a eșuat.
Daca ma iau dupa ultimele luni ale productiei tismanene am mari dubii in ce priveste „internationalimsul” si „cosmopolitismul” iudaic. Dupa parerea mea este doar nationalimsul unei minoritati sa zicem imperiale . Una din acele minoritati care se asociaza unui imperiu (imperiu dominat de o alta etnie) si care minoritate profita de struictura imperiala – si de multe ori o serveste. Curios insa si unii greci in Imperiul (h)Hotzoman au fots cateva secole o minoritate imperiala . Ma rog erau supusi turcilor, ocupau locuri secunde insa a dracului de profitabile ca functionari ai Inaltei porti, rererzentanti ai Inaltei Porti sau macar de misiti bine (auto)recompensati si in final dupa Stanilesti bataia era pe premiul cel mare – principi semiautonomi in Tarile Romane > ma rog li s-a urcat la cap si au luat-o-n freza. Sau cerchezii – popor micutz sapre minuscul. Insa „valoarea” lor i-apropulsat ca elita militara in Imperiul Otoman, lumea musulmana (ba si in Imperiul Tarist erau apreciati) Sau na altaminoritate imperiala – nobilii germanici din tarile baltice .. descrisi uieori ca fiind cam favorizatii Curtii de la Skt Petesburg si cei mai fideli supusi ai tarului ..
Ori intr-un imperiu multinational (cum era imperiul habsuburg ala cu Mittel ORRORpa sau cum devine UE sau Imperiul Francez dupa 1860) o minoritate imperiala lasa impresia „internationalismului” ,a „cosmopolitismului” desi nu este deloc asa . Sa vulgarizez cum nu-i place la Vicus – situatia unuei astfel de minoritati este cam ca a italianului care emigra la NY intra in Mica Italie si nu prea stia engelza nici dupa 20 de ani de stat in Americhia . Internationalist? Comsopoliti?! De cele mai multe ori briscaru ramanea un taranoi sicilian…
A nu! Nu reprosez nimanui ca are apartenente etnice. Detest insa pe cei care se iau de apartenenta mea ..
Bibicule, ti-am citit La trei secole de Paris. Sunt complet de acord cu tine. Altfel, ma calci pe nervi cu acuzele tale. De cand te demasc eu? Ce e aia demascare? Dar hai sa ingropam securea razbelului… Las-o asa. Da-mi replici direct pe blogul meu. Il chinuim degeaba pe Racu.
Nu mă chinuiți deloc.
Marx scria cumplit de „rasist” despre rusi, de exemplu.
„Cele trei acte ale numărului de magie în care audienţa vrea să creadă când vede Aferim! sunt, în ordine: 1. Lume, lume, iată românul obişnuit! Veniţi mai aproape, pipăiţi-l. 2. Hopla! A dispărut, nu este cel care credeaţi dumneavoastră. 3. Oh, iată-l, dar era chiar aici! Nu, nu este nici sclav, nici stăpân de sclavi, ci vânător de sclavi, cea mai respingătoare categorie de oameni.
La capătul unei funii lungi de şaizeci şi opt de ani, românul nu poate aspira nici măcar la mila rezervată robului şi este chiar mai vrednic de dispreţ decât stăpânul de sclavi.
Nu spun că ăsta este mesajul filmului, ci doar că asta o spune, cu neascunsă satisfacţie, o mare parte dintre cei care l-au văzut. Trucul a reuşit, şi asta pentru că a fost unul bun dar şi pentru că a fost exersat îndelung dinainte.
Ţiganii au fost dezrobiţi, însă românii sunt mai strâns legaţi acum ca niciodată. Chiar dacă este foarte probabil ca filmul lui Jude să fie unul cinstit, el serveşte de minune celor care vor să ca ţiganii să-şi amintească că au fost robi şi ca românii să uite că sunt liberi. Dar cine să-şi dorească aşa ceva? Poate cei care vor ca adevăraţii vânători de oameni şi stăpâni de sclavi, cei de astăzi, să rămână nevăzuţi? Asta, da magie!”
http://cumpana-o-viziune-ortodoxa.blogspot.ca/2015/03/are-you-watching-closely.html
De la Bălcescu la Băsescu:
Îmi place textul lui Ghinea. Potrivit lui Ghinea, ceea ce caracterizează boierimea progresistă cu care se identifică el este refuzul radical al vechii lumi. Dar dacă acceptăm că vechea lume este lumea iobăgiei, Ghinea nu ne mai spune nimic despre cum se împacă această ură furibundă față de vechea lume cu neoiobăgia. De fapt, nu contează neoiobăgia. Contează berăria. Lumea nu a rămas la fel pentru că avem neoiobăgie, ci s-a schimbat radical pentru că avem berărie. Atât de radical încât noua soțietate este fără luptă de clasă (numai criticatacul nu s-a prins de asta), carevasăzică de acum exproprierea se face de bună voie și nesilită de nimeni, nu de frica repetării prăpădului de la 1907 (probabil o simplă răbufnire a substratului psihologic primitiv al maselor țărănești, justificată doar de ura necivilizatului față de monoclu, joben, baston, și asemănătoare întrucâtva cu tentativa de lovitură de stat din vara lui 2012) și de frica revoluției din Rusia. În plus, cât de înduioșătoare sunt aceste elogii ale boierimii care se autoexpropriază benevol atunci când vin dintr-o zonă care de ani buni nu știe decât un singur refren: cel referitor la sărăntocii care, prin mecanismul totalitar al democrației (apud Patapievici), îi deposedează pe creativi de rodul muncii lor. Evident, articolul lui Ghinea nu se poate încheia decât cu un elogiu la adresa Monicăi Macovei și a luptei anticorupție. Din acest punct de vedere, afirmația lui Ghinea de pe pagina sa de facebook, din care rezultă că nu țiganii sunt ceea ce contează în film, ci jobenul din fundal, este mai mult decât relevantă. Nu doar că țiganii nu contează, dar, la pachet cu ei, nu contează nici restul de optzeci și ceva la sută din populație. Subiectul nedreptății este, ieri ca și azi, minoritatea civilizatoare care împinge de la spate majoritatea ingrată spre o lume mai bună. http://dilemaveche.ro/…/editoria…/articol/aferim-pasoptistii
Din toate comentariile de mai sus, care deja s-au asezat si au intins o dezbatere, se evidentiaza un amanunt destul de trist si cumva periculos. Faptul ca „stinga”, cu sau fara voie, indreptateste colonialismul ideologic. Pare ca criticatacilor, le lipseste tocmai „criticul”. Si am regasit si o foarte buna precizare, care merita subliniata si anume absenta rasismului la romani. Cel putin de atunci. Ca aveau sau nu identitate etnica, un suflet ancestral deplin inchegat, ca erau sau nu o natiune(pina si triburile de native americans, se numesc „nations”), e clar, fara a te adinci prea mult in analiza, cronici sau jurnale de calatorie, ca nici pomeneala de rasism. Carevasazica derapajele au inceput odata cu importul strain, cu „emanciparea”, cu evolutia spre „luminile” civilizatoare, cu deschiderea catre progres. Ba indraznesc sa zic ca chiar si atunci, in afara de vreo citeva cazuri, mai degraba individuale, decit nuclee ideologice, nu a prins. S-a taiat maioneza. In firea romanului supunerea sub vremi, dar nu sub calciie, pt. rosturi mai putin palbabile, ii dadea un gust mai autentic de libertate, decit gustul imbietor, cu potentiatori artificiali de gust si conservanti, al misiunilor sociale si dezvoltarilor personale de tot felul. Tot misticismul primitiv, ancestral, necivilizat si lipsit de viziune politica si sociala civilizatorie s-a impus, valorificind din plin persoana(proprie sau a celuilalt, a vecinului, camaradului de suferinta, daca este permisa provocarea), nu printipurile, pt. care isi dau mina toti impostorii si vizionarii contemporani, de la mandela autohton si volo, pina la institute culturale, colegii europene, entuziastii de stinga si vajnicii investitori straini, stindarde ale luptei impotriva coruptiei. La pachet cu coruptia intrind sau fiind considerata resort principal, orice aderenta identitara, etnica, traditionala. Doftoria pt. aceasta boala , pentru ei, nu poate fi alta decit culpabilizarea, falsificarea sau formarea complexelor de inferioritate istorice, si odata cauterizata rana prin formarea unor reflexe de dorinta si recunostinta fata de noii tatuci si vladici, sa fie pregatita pielea pt. a imbraca haina fina si confortabila a colonistilor ideologici. Civilizatia de tip berarie(prietenii stiu de ce sau ce anume se intelege prin berarie) inca rezista si parca s-ar potrivi mai mult acum satira lui Caragiale, care ar avea mai multe sanse in fata acestor tovarasi de halba, decit un nou Eminescu, care ar fi rapid marginalizat(institutional sau institutionalizat prin vreo cladire cu pereti albi, ca si originalul).
Am uitat un amanunt. Calul de bataie si chiar troian, al acestor noi tovarasi este mereu acelasi(in film, pe blog sau in think-tank-uri), acela ca traditiile ar fi mituri, niste constructe politice, niste amagiri. Iti vine sa rizi de cum iti talmacesc si tilcuiesc ei „evanghelia” lor ideologica, despre realitatea concreta, istorica, mereu cu acelasi singur scop(nedeclarat). De a accepta voiosi si extaziati realitatea propusa de ei. Eliberata de atavisme, de inchipuite traditii si formule identitare, de tip organic(sol fertil-religios adica, radacina, trunchi, ramuri si ciclurile de generatie bazate pe mostenire si pastrarea si valorificarea memoriei), care fie si cu ceva expresie istorica, n-ar face altceva decit sa ne mentina primitivi si necivilizati, cersetori, pomanagii, golani, puturosi. Aceleasi argumente folosite si de americanii civilizati, pt. relocarea fortata si genocida, a indienilor americani. Cu scopul evident de a pune mina pe pamintul acelora si pe aurul lor. De forma insa le promiteau viata civilizata, accees la cunoastere, bunastare. Copiii lor erau trimisi de „bunavoie” in scoli moderne, pt. a rupe definitiv legatura cu obiceiurile barbare. Ba le-au ucis si bizonii de distractie(specifica omului civilizat care omoara de placere, nu pt. hrana, sau ritualic facind incantatii de recunostinta zeului), facind din modul lor traditional de existenta, un „mit”. Acum le-ar fi spus ca nu e sanatos sa manince atita carne(ne spun si noua apropo de ucis porcul si tuns oaia), mai bine niste legume inginerite si stropite, pt. siguranta tuturor. O analogie deloc fortata, desi simplista, dar suficient de edificatoare.