Vrednic este!

Cine? Aparent Victor Ponta, care tocmai a fost onorat de ÎPS Andrei Andreicuţ cu Ordinul Crucea Transilvaniei (cea mai înaltă distincţie a Arhiepiscopiei pe care o păstoreşte), cu ocazia inaugurării noului campus al Facultăţii de Teologie de la Universitatea Babeş-Bolyai. Şi de ce ar fi vrednic? Datorită plagiatului care îl recomandă drept vrednic ctitor de instituţii academice? Datorită susţinerii unui proiect minier care înseamnă aur pentru RMG şi cianură pentru locuitorii Transilvaniei, şi care s-a lovit altminteri atât de opoziţia Bisericii Ortodoxe Române cât şi de cea a Academiei Române? Datorită abuzurilor la adresa cetăţenilor şi credincioşilor din Pungeşti, minţiţi în timpul campaniei electorale şi bătuţi după venirea la putere a celor care i-au minţit? Datorită faptului că membrii PSD din Parlamentul European susţin cele mai inovative proiecte legislative în materie de drepturi sexuale în timp ce Victor Ponta s-a opus solicitării BOR de a menţiona în viitoarea Constituţie caracterul monogam şi heterosexual al familiei în România? Şi cum să nu rămâi perplex atunci când un lider social-democrat european vorbeşte despre Armată şi Biserică în termeni care par mai degrabă desprinşi din discursurile generalului Franco. Dar se pare că, atunci când jandarmii (adică militarii) sunt trimişi peste ţăranii care se opun intereselor marelui capital, iar ierarhii îi onorează pe cei care dau ordinele, şi social-democraţia poate să devină un pic franchistă.

Merită remarcat şi cinismul prim-ministrului. Întâi de toate, combinaţia în virtutea căreia Ponta şi-a atras onorurile publice ale unui ierarh al BOR e folosită drept pretext pentru acuza de impietate la adresa celor care-l huiduie. Modelul acestui tip de atitudine trebuie căutat în Rusia lui Vladimir Putin. Pe de altă parte, tot cinic, Ponta afirmă că „nu întâmplător, într-o perioadă în care atât de multe lucruri ne despart, sunt două simboluri în jurul cărora românii se strâng, în primul rând biserica şi, de asemenea, armata română”. Probabil că Ponta speră ca Biserica să cultive prin predică o unică viziune cu privire la politica guvernului său (evident, favorabilă acesteia din urmă) tot aşa cum armata/jandarmeria impune această unică viziune prin forţă. Însă, după părerea mea, efectul acestei încercări de a coopta ierarhii BOR în cadrul acestei unităţi de clică dominantă va fi, dimpotrivă, o accentuare a clivajelor din societatea românească, atât cele sociale (inclusiv în cadrul Bisericii) cât şi cele culturale (inclusiv în cadrul taberei politice care se opune politicilor neoliberale ale guvernului Ponta – fapt pe care e posibil ca Ponta să şi mizeze). Altfel spus, prin afişarea publică indecentă alături de ierarhi ai BOR, Ponta alimentează atât conflictul dintre ierarhie şi popor, cât şi conflictul dintre opozanţii credincioşi şi opozanţii laici ai guvernării sale. Pentru că e de aşteptat ca evenimente de acest gen să reaprindă polemica privitoare la finanţarea Bisericii de către stat.

Ajungem astfel la fondul problemei. Căci, din câte se pare, unicul motiv invocat în spirijinul deciziei de a-i acorda lui Victor Ponta cea mai înaltă distincţie a Arhiepiscopiei Clujului, Albei şi Maramureşului este sprijinul financiar acordat de guvernul Ponta pentru construcţia noului campus universitar al Facultăţii de Teologie de la Cluj. Asta de parcă Ponta ar fi finanţat respectiva construcţie din banii lui, nu din banii contribuabililor. Sau de parcă n-ar fi de datoria unui prim-ministru să asigure infrastructura pentru învăţământul universitar. Aşa că din două una : ori am ajuns în situaţia în care achitarea (evident, parţială) de obligaţiile din fişa postului este răsplătită cu cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Clujului, Albei şi Maramureşului (dar atunci ÎPS Andrei ar trebui să acorde distincţia aceasta tuturor românilor care se achită pe alocuri şi prin părţile neesenţiale de obligaţiile din fişa postului), ori ÎPS Andrei chiar nu se sfieşte să-l onoreze pe măria sa Ponta pentru faptul că i-a făcut un cadou din banii publici după cum au vrut muşchii lui domneşti. Un astfel de fapt ar trebui să stârnească nu doar iritarea celor care se opun finanţării Bisericii de către stat, ci şi a creştinilor ortodocşi care nu vor să-şi vadă Biserica pusă în slujba consolidării imaginii unor politicieni compromişi. Însă îndrăznesc să spun că nu există o relaţie necesară între finanţarea Bisericii de către stat şi instrumentarea politică a religiei, sau, altfel spus, că nu finanţarea Bisericii de către stat reprezintă problema ci felul în care aceasta este făcută. Iar aici avem două probleme. Prima priveşte gradul de control democratic asupra constituirii bugetului. În acest sens, vorbim despre o problemă care nu se limitează la finanţarea Bisericii, ci priveşte în aceeaşi măsură şi finanţarea învăţământului, sănătăţii, ş.a.m.d. Altfel spus, putem conveni de principiu că, în virtutea apartenenţei declarate la Ortodoxie a majorităţii covârşitoare a românilor, finanţarea Bisericii de către stat reprezintă o măsură politică democratică ȋn conformitate cu voinţa poporului român. Cu toate că apartenenţa declarată la Ortodoxie nu se traduce automat în sprijinirea acestui model de finanţare a Bisericii, şi, din câte se pare, nici criticii şi nici susţinătorii actualului sistem nu s-au silit prea mult să afle câţi dintre cei care se declară ortodocşi sunt şi pentru finaţarea Bisericii de către stat. Dar presupunând că am avea o majoritate solidă care este pentru, cum şi cred că este cazul, rămâne problema care priveşte procentajul concret destinat Bisericii şi modul concret în care sunt alocaţi banii (pe ce exact se dau bani de la buget – problemă care, repet, nu piveşte doar finanţarea Bisericii, ci gestionarea avuţiei publice în ansamblul ei). Or, e de dorit ca această problemă să nu fie lăsată la discreţia unei clase politice cu un grav deficit nu doar de moralitate, ci şi de reprezentativitate (actualul guvern a fost votat efectiv de puţin peste 20% dintre români, mulţi dintre ei crezând în promisiuni electorale care, după cum am văzut, au fost date uitării imediat după alegeri).

Strâns legată de prima, cea de-a doua problemă apare la celălalt capăt al circuitului banilor şi priveşte modul în care se raportează beneficiarii (ierarhii BOR) la cei care distribuie banii (politicienii). Or, inevitabil, deficitul de reprezentativitate şi participare democratică de la un capăt al circuitului încurajează ploconeala de factură premodernă la celălalt capăt al circuitului. Evident, aceasta reprezintă o variabilă care depinde de gradul de verticalitate al fiecărui ierarh în parte (ar fi nedrept să judecăm ierarhia, ca de altfel orice categorie socială, în mod nediferenţiat), precum şi de capacitatea diferitelor eparhii/parohii de a-şi acoperi cheltuielile necesare (şi) din alte surse decât cele aflate sub control politic şi într-un mod care să nu presupună comportamente de aceeaşi natură precum cele invocate mai sus. De aceea, nici nu cred că încetarea finanţării Bisericii de către stat va duce automat la eliminarea problemei (ba mai mult, ca şi în alte cazuri în care vorbim despre „descentralizare”, s-ar putea ca problema să se agraveze), fiind foarte posibil ca relaţia compromiţătoare cu politicienii să fie înlocuită cu o relaţie compromiţătoare cu afaceriştii locali, în condiţiile în care îmbogăţirea celor din urmă este deseori mijlocită de corupţia celor dintâi.

Aşadar, nu finanţarea Bisericii de către stat reprezintă problema, ci deficitul de democraţie al sistemului politic românesc. Cercul vicios se formează atunci când pe de o parte fondurile de la buget sunt atribuite Bisericii în mod discreţionar de către nişte politicieni care scapă controlului democratic efectiv, iar pe de altă parte, diverşi reprezentanţi ai clerului nu se raportează la politicieni ca la nişte reprezentanţi ai poporului, ci ca la nişte oligarhi de drept divin. Biserica Ortodoxă Română îşi poate justifica prezenţa ei în cetate, inclusiv finanţarea de către stat, în cheie democratică. Iar democraţia românească are şi posibilitatea şi dreptul de a fi originală, şi de a aborda problema laicităţii în propriii ei termeni, diferiţi de termenii în care problema este abordată în alte societăţi democratice cu o istorie şi o cultură diferite. Căci altminteri, despre ce democraţie mai poate fi vorba atunci când nişte minorităţi vocale încearcă să impună majorităţilor nişte modele de import, aşa cum pocedează recurent diverşii activişti secularişti de pe la noi? Însă în măsura în care reprezentanţi ai ierarhiei scurtcircuitează logica democratică prin atitudini premoderne, deviind în acelaşi timp de la conduita bisericească cuvenită în raport cu puterea politică (nu doar cu cea dintr-un regim politic modern, ci cu orice fel de putere politică), pe termen lung, preţul finanţării Bisericii de către stat s-ar putea să fie înstrăinarea Bisericii de popor. Nu doar de acea parte a poporului expusă oricum înstrăinării de Biserică – care trece sau a trecut prin experienţa universitară şi pe care ierarhia ar face bine să o trateze cu mai multă responsabilitate pastorală. Ci, după cum par să indice evenimentele recente, ierarhia riscă să se rupă şi de România profundă.

Anunțuri

Despre Alexandru Racu

Născut în Bucureşti pe 4 Martie 1982. Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, Master în Studii Sud-Est Europene la Univeristatea din Atena şi doctor în filozofie politică al Universităţii din Ottawa.
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

26 de răspunsuri la Vrednic este!

  1. Alexandru, cred ca inteleg care-i miza aici: Cand albu-i negru si negru-i tot ce vrea muschii elitei, se perversteste sistemul de recompense si motivari, iar rezultatul final este clivajul social. Romania va fi impartita intre tabara celor putini si a celorlalti. Tabara celorlalti ii cuprinde pe ticalosi si cei multi.

    Biserica ar trebui sa fie interesata de adevarul etern, nu de micii/le victori/i. Cand si biserica se-ndoaie, greul e greu.

    • Ioan zice:

      Cred ca ar fi mai bine sa ne ferim in a generaliza si in a acuza Biserica. Cu discreditarea ei se ocupa presa, fapt pentru care s-a si reusit intr-o foarte mare masura sa se intipareasca in mintea colectiva a romanilor cum ca preotii (in special cei ortodocsi) ar fi intr-un fel sau altul. Presupun ca stim cu totii cam cine sunt cu adevarat cei care isi doresc din tot dinadinsul sa distruga Biserica Ortodoxa. Mass-media nu este decat un instrument pe care ei il detin si-l utilizeaza cu „iscusinta” impotriva crestinismului dar mai ales impotriva ortodoxiei. Deci sa avem grija sa nu cadem, iar si iar, in aceeasi capcana pe care presa ne-o intinde cu precadere in Posturile de peste an.

      La ora actuala putem spune ca sunt preoti care marturisesc impotriva abuzurilor ce sunt comise de autoritati in timp ce altii isi pastreaza neutralitatea. Din pacate mai sunt si unii care ratacesc, cu voie sau fara voie, din stiinta sau din nestiinta, dar cine suntem noi sa-i judecam? Asa cum ne invata Sfintii Parinti, cel mai bine ar fi ca noi sa ne rugam pentru ei, pentru ca Dumnezeu sa-i ierte si sa-i lumineze pe ei in cuget si-n simtirile lor cele sufletesti.

      • Nu mi-este clar daca interventia dumneavoastra se adreseaza doar comentatorului caruia i-ati raspuns sau si mie. Cert este ca in cazul meu nu se pune deloc problema de a generaliza (am si subliniat faptul cu pricina) sau de a judeca pe cineva. E vorba in cazul de fata de un ierarh, nicidecum de Biserica in ansamblul ei, care ii include pe toti ierarhii alaturi de clerici si mireni. Pe de alta parte, am intervenit nu cu scopul de a discredita ci, dimpotriva, pentru a atrage atentia cu privire la anumite atitudini publice ale unor ierarhi care risca sa discrediteze Biserica, si care dau apa la moara acelei categorii de oameni rau intentionati la care va referiti si pe care am criticat-o atunci cand a fost cazul. Dar pentru a fi luat in serios si pentru a avea sorti de izbanda in lupta pentru apararea reputatiei Bisericii, nu poti sa te iei doar de cei care, manati de intentii impure, critica Biserica in mod nedrept. Mai trebuie sa atragi atentia si cu privire la cei din interiorul Bisericii care le ridica mingea la fileu. Daca-i spui cuiva ca nu e bine ceea ce face, si ii explici de ce crezi asta, nu inseamna ca-l judeci sau ca te crezi mai bun decat el.

      • Ioan zice:

        @Alexandru Racu, in comentariul lui ‘Un Prospectiv’ mi s-a parut a fi o tenta de generalizare dar poate ca m-am inselat. Imi cer iertare daca e asa.

        Ca o sugestie, mi-ar placea ca intr-un articol viitor, sa dezbateti putin si subiectul revoltei/revolutiei din Ucraina. Ma refer la Revolutia pro-europeana de la Kiev >> http://sjlendman.blogspot.ca/2013/12/ukrainian-protests-continue.html

        Multumesc

    • Ioan, nu stiu care este mecanismul intern de functionare al BOR, insa cred ca ierarhia e ca la… armata. In sensul asta, responsabili ii gasesc (si) pe cei care ierarhic sunt peste ÎPS Andrei Andreicuţ. Acestia cred ca stiu exact si din timp ce va face, la nivelul faptelor din discutia de aici, cineva ca ÎPS Andrei Andreicuţ.

      Sa fie asta generalizare? Nu asta mi-e intentia.

      Acum, considerand si luarile de pozitie ale preotilor BOR impotriva abuzurilor in pregatire ale elitei politico-corporatiste impotriva mediului, gandesc ca superiorii BOR tac… strategic. Numai ca mi-e greu sa trag linia intre tacerea stategica si comportamentul care nu lumineaza, care nu deosebeste binele de rau in modul cel mai neechivoc.

      • Nu acesta este mecanismul de funcţionare al BOR. La noi nu e ca la catolici. Deasupra ÎPS Andrei nu se află decât sinodul, şi doar în măsura în care acesta din urmă dă glas conştiinţei colective a Bisericii din toate timpurile şi din toate locurile. Ca atare, în măsura în care ÎPS Andrei are un superior ierarhic, autoritatea celui din urmă asupra celui dintâi nu este deloc ortodoxă. De asemenea, ideea că toti ierarhii BOR tac strategic nu corespunde cu realitatea. ÎPS Pimen şi ÎPS Corneliu s-au pronunţat împotriva exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice iar site-ul Mitropoliei Molodvei şi Bucovinei a găzduit o serie de articole care exprimau aceeaşi poziţie. În cazul RMGC avem o poziţie oficială a sinodului cât se poate de clară.

      • Alexandru, clarificarile tale sunt binevenite.

        Intrebarea devine: Care este atunci responsabilitatea Patriarhului Daniel? Acesta si/sau Sinodul se pot autosesiza?

        Multumesc.

      • Patriarhul Daniel este responsabil doar pentru eparhia pe care o pastoreste, nu si pentru ale eparhii. Cat despre sinod, n-ar avea de ce sa se autosesizeze deoarece nu s-a incalcat nici un canon. E doar o problema de atitudine a unui ierarh. Atat.

  2. Uniți, salvăm România! zice:

    Subscriu.
    Și mie mi s-a părut inacceptabil gestul Mitropolitului – cu atât mai grav cu cât el vine în contextul unor abuzuri înfiorătoare comise de puterea din România (prin reprezentantul său actual Victor Ponta) la Pungești. Poate această pactizare cu diavolul a fost influențată și de istoria deloc „ortodoxă” ce a precedat inaugurarea acestui campus. Strada a fost „re-branduită” din Coastei în Episcop Nicolae Ivan, dar numele Coastei amintește de evacuarea catorva zeci de familii de romi de către fostul primar Apostu și de mutarea lor forțată la groapa de gunoi a Clujului. Situația romilor din marile orașe este mult prea complexă pentru a fi dezbătută aici sau pentru a fi pusă toată în cârca Bisericii, dar asocierea Bisericii din Cluj cu un cadou otrăvit este în sine problematică.
    Nu sunt ortodoxă, dar am prieteni ortodocși și, greșit, percepusem venirea la Cluj a Mitropolitului Andreicuț ca pe o șansă de diminuare a corupției din cadrul Bisericii clujene. Ploconirea în fața unui criminal pentru o mită comparabil mică (cât poate conta chiar și un campus teologic față de anularea democrației și folosirea violenței contra propriei populații?) este incalificabilă, și nici măcar nu poate primi scuza „interesului mai mare pentru credincioși”.

    Ce este izbitor prin superficialitate la toate discuțiile despre finanțarea de către stat a Bisericii este că niciodată nu s-a trecut efectiv la analiza situațiilor. Cum spuneți, „nu finanţarea Bisericii de către stat reprezintă problema ci felul în care aceasta este făcută”. Or despre modul în care se face acea finanțare nu vorbește nimeni. Acuzatorii – pentru că acuză demagogic, iar Biserica pentru că acolo stă cheia corupției sale. Și eu consider democratic (dacă mai putem vorbi de așa ceva în România) ca instituțiile de cult să fie finanțate din bani publici, având în vedere că există o majoritate a populației care păstrează un raport cu religia și biserica.
    Dar în ce constă această finanțare? Nu se vorbește niciodată de salariile infime ale preoților și de libertatea totală de a-și completa aceste salarii din contribuțiile parohiilor. De corupția ce urmează de aici în „vânarea” parohiilor grase.
    Nu se vorbește nici de sumele comparabil mult mai substanțiale ce merg de la stat nu în salariile preoților bugetari, ci sunt absorbite de Biserică în multe alte moduri.
    Nu se vorbește nici de modul abuziv de administrare a banilor în cadrul bisericii – unde subalternii sunt liberi să adune bani de unde pot, dar absolut legați de mâni când vine vorba să administreze acei bani. Banii pentru monstruoasa Catedrală a „Mântuirii” Neamului sunt, în mare parte, strânși pe seama parohiilor din întreaga țară, în mare parte fără știrea sau acordul credincioșilor.
    În concluzie, problemele Bisericii Ortodoxe (și, probabil, și ale altor biserici sau instituții religioase, dar care au avantajul minorității) sunt cele întâlnite în orice instituție de stat. Și, din nou, finanțarea de către stat este folosită fie demagogic de către critici, fie ca adăpost pentru o corupție deloc obligatorie.

    • N-am inteles exact care este legatura dintre Biserica si evacuarea romilor. Sa inteleg ca noul campus a fost construit pe locul de unde au fost evacuate acele familii? Puteti da mai multe detalii (sau un link)?

      • M-am lamurit acum despre ce este vorba. Urat. Putin spus urat.

      • Uniți, salvăm România! zice:

        Îmi cer scuze pentru „promptitudine”. Din fericire, măcar informația a rămas relativ liberă deocamdată, pentru cei care sunt suficient de liberi încât să-și pună întrebări.

        Da, e oribil. Dar cel puțin e explicabil; nu e un rău apărut „din neant”.
        Am în continuare convingerea că, în acest tip de sisteme orientate exclusiv spre putere, atât de frecvente în România, mizeria cea mai mare se strânge deasupra, iar cu cât cobori în ierarhie cresc șansele de a găsi normalitate.

  3. Donkeypapuas zice:

    Cred că îl jigniţi pe Franco. Generalisimul l-ar fi atârnat în ştreang pe impostorul trădător.

    Şi apropo pe PS Andrei Andreicuţ, Wikipedia confirmă nişte apropouri auzite la Adrian Păunescu, Dumnezeu să-l odihnească:
    „Fără precedent în istoria recentă a bisericii, la 18 ianuarie 1990, PS Emilian Birdaș a fost obligat să demisioneze din scaunul de episcop de Alba Iulia într-un mod controversat, prin încălcarea canoanelor bisericești, nedreptate care i-a cauzat și un atac cerebral. Locul său la Alba Iulia a fost luat de Andrei Andreicuț, cel care a condus mișcarea de înlăturare din scaunul eparhial a episcopului Emilian. În data de 4 aprilie 1990, Episcopul Emilian Birdaș este reintegrat în Sinod, în calitate de arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, Ienopolei și Hălmagiului, cu titlul “Arădeanul”. La 12 iulie 1994, PS Emilian a fost ales Episcop al reînființatei Eparhii a Caransebeșului.”
    Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emilian_Birda%C8%99

    Ceea ce mă face să mă întreb dacă nu avem de-a face cu latura bisericească a complotului kaghebist din ’89.

  4. Aşa se formează viitorii preoţi ai acestei ţări:

    „Cel mai șocant pentru mine a fost să văd după ieșirea de la slujbă confruntări între activiștii eco și sociali și activiștii PSD și studenții de la Teologie. Unii scandau împotriva lui Ponta, iar ceilalți pentru Ponta, inclusiv studenții de la Teologie, într-un campus universitar!”

    http://www.slicker.ro/2013/12/07/cateva-impresii-subiective-de-la-protestul-anti-ponta-de-pe-coastei/

    Jenant.

    • Serafim zice:

      Câteva idei rapide:

      1. Am fost acolo, știu ce s-a întâmplat, nu ceea ce s-a relatat.
      2. Sunt împotriva exploatării de la Roșia Montană și nu simpatizez deloc cu un plagiator.
      3. Am cântat colinde împreună cu colegii mei. Nu pentru a-l proteja pe Ponta, ci pentru a întrerupe momentul jenant. E ok să primești în curtea ta niște oameni, iar mai apoi să nu poți spune o ectenie datorită faptului că nu binevoiesc să se oprească?
      4. Din nou, alături de câțiva din colegii mei, am luat nițel la rost senectutea socialistă când au început să strige „Ponta, Ponta!”. Despre asta, nu s-a pomenit niciunde.
      5. Niciun teolog nu a strigat „Ponta, Ponta”.
      6. Referitor la distincție și oportunitatea ei, mă abțin.

  5. Asadar, nu Chevron, ci satenii din Pungesti sunt cei care comit fapte cu caracter antisocial:

    „Potrivit ordinului, in zona sunt intensificate masurile specifice de prevenire si combatere a faptelor antisociale si de mentinere a starii de liniste si ordine publica. In zona sunt create dispozitive si sunt detasate echipaje de interventie si patrule, pentru a se crea un climat de liniste si siguranta pentru cetateni” http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16158488-localnicii-din-pungesti-mobilizeaza-pentru-nou-protest-dupa-chevron-anuntat-duminica-dimineata-reluarea-lucrarilor.htm

    Strig si eu, parafrazand galeria Rapidului din anii optzeci: George Orwell unde esti, sa vezi circul din Pungesti!

    • Ioan zice:

      via Facebook:

      „Fratilor, va scriu voua aceste randuri pentru ca nadajduiesc in puterea voastra si a rugaciunii voastre. M-am intors aseara din Pungesti si doresc sa va marturisesc cateva lucruri traite acolo. Dupa violentele concertate si planuite minutios de catre autoritatile statului, au fost desfasurate in cateva minute forte numeroase ale jandarmeriei (peste 500 de jandarmi din trupele speciale). Ordinele erau clare si se auzeau in statiile fiecarui sef de dispozitiv :”strangeti si saltati-i pe toti!”. Langa troita amplasata acolo de Parintii de la Petru Voda, l-am zarit pe Willy Schuster care se ruga in genunchi. M-am asezat langa el si ulterior ni s-au alaturat si alti frati crestini (nu toti ortodocsi). Ne rugam fiecare, unii in gand, altii facandu-si auzite rugaciunile. Am fost indemnati sa parasim zona de nenumarate ori, adresandu-ni-se jigniri si fiind luati in deradere de catre fortele de ordine. La un moment dat am auzit cum s-a ordonat „saltarea” noastra si am decis sa evitam acest lucru (decizie care imi apartine si care sunt sigur ca a fost total gresita), drept urmare ne-am ridicat incercand sa ne retragem spre sat. In cateva momente am fost luati pe sus de catre jandarmi. Apucasem sa ne unim bratele dar forta jandarmilor era imensa, am fost luati pe sus, tarati, si aruncati in duba. Am fost condusi la sediul IPJ Vaslui si retinuti aproape 7 ore, dupa care a urmat pentru o parte dintre noi transportarea cu dubele fortelor speciale din cadrul politiei, la Parchet pentru audieri suplimentare. In sediul IPJ Vaslui nu am gasit nici o Sfanta Icoana sau Sfanta Cruce pe vreunul dintre peretii vreunui birou prin care am fost plimbat, perchezitionat, interogat. Am gasit la loc de cinste poza lui ILIESCU si un calendar cu continut pornografic (format 50 x 70 cm). In timpul in care eram tinuti intr-o sala de sedinte eram filmati, ascultandu-se atent din diferite unghiuri convorbirile dintre noi. Am decis impreuna cu cativa frati ortodocsi sa rostim Tatal Nostru, apoi Acatistul Sfintilor Arhangheli, moment in care toate camerele au fost oprite. Nu mi s-a putut da nici o explicatie cu privire la lipsa Sfintelor Icoane si a semnului Sfintei Cruci din acea institutie a statului cu toate ca am cerut insistent explicatii tuturor „gradatilor” cu mai multe sau mai putine linii si stelute. Ajuns intr-unul din birourile in care am fost anchetat, mi s-a cerut ca in baza legii sa-mi dau jos drapelul cu care eram acoperit. Am intrebat atat eu cat si avocatul prezent acolo in baza carei legi ma obliga reprezentantul politiei sa fac acest lucru. Dupa aproximativ 10 minute de insistente din partea lui si refuzuri din partea mea de a lepada tricolorul cu care eram acoperit am primit si raspunsul: „IN BAZA LEGII BUNULUI SIMT”… Culmea, eram in camera cu ILIESCU si calendarul porno, urmand alte cateva minute de insistente din partea mea de a fi inlaturate materialele respective de pe peretii biroului institutiei statului. Mi s-a spus ca eu sunt acolo in calitate de „invitat” si nu am dreptul sa cer acest lucru. Le-am reamintit ca am fost adus in mod abuziv si impotriva vointei mele acolo, dupa care am fost scos din respectivul birou si dus in altul, unde un anchetator „profesionist”, pozand in cel mai bun prieten al meu mi-a explicat faptul ca el imi va pune cateva intrebari si eu ar fi bine sa le consemnez intr-o declaratie. A pornit o camera sa filmat si a inceput ce-a mai securistica „ancheta” pe care mi-o puteam inchipui vreodata. Permanent anchetatorul incerca sa-mi influenteze declaratia, dictandu-mi efectiv lucruri. I-am repetat de nenumarate ori ca doresc sa ma lase sa-mi scriu singur declaratia dar el insista. Mi-am pastrat luciditatea atat cat am putut (lucru pe care unii tarani adusi si ei acolo nu l-au putut face, scriind practic dupa dictare intreaga declaratie) si mi-am finalizat declaratia dupa care am fost urcat in masina fortelor speciale ale politiei (mascatii din scindarile cu interlopi) si condus la Parchet, unde D-na Procuror, din spusele avocatului, citindu-mi o parte din declaratie a zambit spunand ca nu este cazul pentru moment sa ma mai ancheteze. (dupa ce consult mai multi juristi voi decide daca fac public continutul declaratiei rescris pe baza memorarii celor scrise la sediul IPJ).
      Doresc sa va spun deasemenea faptul ca, asa cum am si declarat anchetatorilor, nu am participat la nici o actiune de distrugere sau de incalcare a vreunei proprietati private si nu m-am manifestat violent nici o clipa pe parcursul celor 2 zile petrecute in zona Pungesti, in cazul in care cei care cititi va faceati vreo grija in aceasta privinta.

      Sa ne rugam deci in continuare pentru incetarea abuzurilor de orice fel din partea fortelor de represiune ale statului roman si impreuna sa ne UNIM in cuget si simtiri impotriva acestui INCEPUT al SFARSITULUI.
      Sa nu lasam sa se creeze precedentul zilelor noastre de ingropare a DEMNITATII NATIONALE!”

  6. Pingback: Vredinc este! | Averea Bisericii

  7. Mihai zice:

    Maine se voteaza din nou raportul Estrela in Parlamentul European. Sa vedem cum voteaza europarlamentarii romani …

  8. Mihai zice:

    Despre alte ispravi ale tovarasilor dlui Victor Ponta, mari amatori de furt si coruptie nepedepsite, puteti afla de aici (Iulian Urban a realizat un soi de colectie a marsaviilor):

    https://www.facebook.com/urbaniulian

  9. Iata ca in timp ce IPS Andrei si cu Ponta se rasplatesc reciproc (onoruri pentru plagiatori goldisto-chevronisti la schimb pe bani pentru proiecte), preotimea din Vaslui este pedepsita financiar pentru ca s-a opus gazelor de sist: n-au mai primit nici un ban de la buget pentru 2014 (http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2013/12/15/experimentul-pungesti-desant-de-jandarmi-in-sat-se-pregateste-montarea-sondei-parohiile-din-vaslui-fara-finantare-de-la-buget-pe-2014-37-invinuiti-and-counting-pentru-gardul-chevron-pro/). Exact ce am spus: BANII NOSTRI Ponta ii imparte dupa cum vor muschii lui, rasplatind obedienta si pedepsind verticalitatea. Adica indirect, Chevon isi face PR-ul si isi plateste si agenti privati de securitate (caci nu ii pot numi altfel pe jandarmii care ii fugaresc pe taranii din Pungesti) din banii nostri. Este scandalos!

    • Ioan zice:

      Sfintii Parinti ne-au avertizat despre prigoana ce se va porni impotriva ortodoxismului. Prin urmare sa ne mai miram ca asistam deja la asemenea framantari venite chiar din inima BOR?
      Luptele se intensifica iar eu raman la parerea ca „armele” noastre ar trebui sa ramana rugaciunea, postul, milostenia si nadejdea necontenita in Dumnezeu.

  10. Pingback: Vrednic este! Despre integritatea academica si rusinea de a fi roman | Cămăraş de lumini

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s